Într-o zi normală, doctorul are grijă de 40 de pacienți și deși a lucrat ca voluntar în alte situații de criză, el spune că nimic nu se compară cu această pandemie.
„Am fost în mijlocul cutremurelor, în spitale bombardate, în locuri măturate de tsunami. Am fost la fiecare catastrofă, dar aceasta este de departe cea mai grea”, spune doctorul Joseph Varon, pentru televiziunea locală ABC.
Săptămâna trecută a fost cea mai dificilă pentru el, căci doctorul spune că a semnat mai multe certificate de deces decât în orice alt moment al carierei sale. Potrivit bilanțului, până acum, cel puțin 1.200 de oameni au murit în Houston din cauza virusului.
“Unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le-am văzut a fost momentul în care, după moartea unui bărbat, toate lucrurile lui au fost puse într-o pungă, lângă el. Doar pantalonii scurți, un tricou și pantofii. Chiar m-a marcat cum acest bărbt a murit fără ca niciun membru al familiei, niciun prieten să nu fie lângă el”, a declarat doctorul pentru CNN.
Televiziunea americană a publicat, la rândul său, povestea medicului, alături de mai multe fotografii din spitalul pe care îl conduce.
Dacă mă întrebați cum naiba am putut să supraviețuiesc vreme de 134 de zile non stop, cred că răspunsul e adrenalina. Dar am cam rămas fără combustibil. E greu. Oamenii mor în fiecare zi.
Dr. Joseph Varon:
Ziua de muncă a lui Varon începe devreme. În jurul orei 4:30 sau 05:00 dimineața, se îndreaptă spre spital și merge direct la secția în care sunt tratați bolnavii de coronavirus. Apoi încep
turele.
”Este implicat cu totul”, a declarat fotograful Callaghan OHare, care i-a ilustrat activitatea de mai multe ori în ultima lună.
„Stă pe pat cu oamenii, vorbește cu ei și îi îmbrățișează. Este destul de incredibil când vezi toate lucrurile astea”, susține bărbatul.
Îngrijirea
pacienților cu coronavirus durează minimum 10 ore în fiecare zi, a spus Varon.
După aceea, se întâlnește cu ceilalți pacienți din spital – cei care nu au
coronavirus.
Dacă sunt norocos, ajung acasă înainte de ora 22:00. Dacă nu sunt norocos, ceea ce se întâmplă în marea majoritate a timpului, ajung acasă aproape de miezul nopții.
Dr. Joseph Varon:
Desigur,
Varon nu este singurul care face sacrificii. Se grăbește să-și laude echipa și
orele lungi și grele în care oamenii lui muncesc.
”Viața de asistent medical într-o unitate Covid este grea. De fiecare dată când intră și poartă acele costume spațiale, ei transpiră de parcă nu există mâine. Este ca o mini saună pentru ei”, mai precizează doctorul.
De asemenea, pe lângă greutatea echipamentului, mai este și încărcătura emoțională a fiecărui caz.
”Am văzut
asistente, în mijlocul turei, începând să plângă. Plâng pentru că pur și simplu
nu mai pot face față”, mai spune dr. Varon.
Fotograful
OHare spune că a fost impresionat de rezistența angajaților lui Varon și de
cât de dedicați au fost să fie ei cei care fac diferența.
”Medicul și apoi asistentele poartă cu toții fotografii tipărite de ei înșiși din PPE, astfel încât pacienții să știe cel puțin cum arată și să aibă o idee despre cine vorbesc”, a spus O`Hare.
Doctorul mai spune că ar vrea ca oamenii să înțeleagă că virusul poate să-i atace și pe cei sănătoși și să provoace leziuni grave.
„Este un lucru real. Oamenii mor! Nu aveți idee cât de frustrant este să ies din spital și să văd, în drumul spre casă, o sută de mașini în fața unui mall, o grămadă de tineri care au o petrecere, fără măști pe față. Asta mă omoară. Oamenii nu ascultă”, mai susține dr. Joseph Varon.