Coautor la prădarea Companiei Naţionale Poşta Română, Daniel Neagoe se înfruptă în continuare din banii publici, printr-o firmă pe care a trecut-o pe numele partenerei sale de viaţă.
Letter Lionpost SRL tipărește facturile şi taloane de pensii, le bagă în plicuri și le distribuie oamenilor, făcând astfel concurență companiei de stat pe care Neagoe a condus-o, în perioada iunie 2010 – mai 2012, până în pragul falimentului.
Cuprins:
Partenera conduce firma în acte, dar Neagoe răspunde la telefon
În anul 2014, când procurorii DNA îi cercetau activitatea infracţională, Daniel Neagoe fonda societatea Letter Lionpost SRL, cu sediul în Breaza. El deţinea 95% din acţiuni, iar fratele său, Gheorghe Neagoe, 5%. Firma avea ca domeniul principal de activitate „alte activități poștale și de curierat”. În primii doi ani de activitate, Neagoe a raportat că firma a mers în pierdere.
Profitul a început să apară din 2016, când el a părăsit, în acte, firma, fiind trimis în judecată de DNA pentru ilegalitățile de la Poșta Română. Și-a cesionat atunci acţiunile către fiul său din prima căsătorie, Rareș Cristian Neagoe. Apoi, controlul firmei a fost preluat de fratele lui Daniel Neagoe, Gheorghe Neagoe.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f7f3862a6807f1a7cf5abfb1879b72f3.jpg)
După doi ani, în 2018, Letter Lionpost SRL a intrat în posesia Valentinei Elena Rădulescu, care a devenit asociat unic și administrator al firmei.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/1-daniel-si-valentina-576x1024.jpg)
Valentina Elena Rădulescu are 44 de ani şi e partenera de viață lui Daniel Neagoe (57 de ani). Are același domiciliu cu el (în Breaza, unde se află și sediul social al Letter Lionpost SRL), iar relaţia lor e publică pe rețelele de socializare, unde cei doi postează fotografii intime și declarații de dragoste reciproce.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/2--daniel-si-valentina-1024x477.jpg)
Mai mult, în contractele de atribuire a licitaţiilor, persoana de contact a firmei Letter Lionpost SRL este, oficial, chiar Daniel Neagoe.
Letter Lionpost, abonată la contracte grase cu instituţii ale statului
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f598dd15c2cbc82a22f31f19cbe34592.jpg)
Firma controlată de Daniel Neagoe a trăit tot timpul de pe urma statului, câştigând licitații încă din 2016. Așa și-a băgat în portofoliu clienți fideli precum Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, Apa-Canal Ilfov SA, Primăria Bușteni, Hidro Prahova SA sau Apa Vital SA Iași.
Cele mai grase contracte le-a avut chiar cu Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne. În 2019, Letter Lionpost a semnat un acord-cadru cu MAI care i-a adus, până la finalizarea acestuia din 2023, aproape 4.000.000 de lei.
Apoi, Casa de Pensii a MAI a mai oferit un acord-cadru pentru servicii de împlicuire a taloanelor de pensii unui grup de trei firme, printre care și Letter Lionpost. Până acum, din acest contract, în valoare totală de 3.838.464 de lei, firma lui Neagoe şi-a tras aproape 1.400.000 de lei.
În 2022, Letter Lionpost SRL a primit de la Ministerul Economiei suma de 204.993 de lei, pentru „sprijinirea activităţii societăţii, prin ajutorul de stat acordat sub formă de grant pentru capital de lucru, în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/3--evolutie-cifra-afaceri-si-profit-sursa-foto-risco-ro-1024x414.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2adaddea60e7146180b7d378c1e9908a.jpg)
Conform ultimului bilanţ depus la Ministerul Finanţelor, Letter Lionpost SRL a avut în 2023 o cifră de afaceri de aproape două milioane de lei și un profit net de 824.000 de lei, cu doar patru angajați.
Cum a ajuns Daniel Neagoe să conducă Poşta Română
Absolvent al Facultăţii TCM din Bucureşti, cu un master la SNSPA, Daniel Neagoe a fost propulsat de PDL în funcţiile publice de conducere. Mentorul lui era Roberta Anastase, pe atunci președintă a Camerei Deputaților, dar şi a filialei PDL din Prahova, iar în prezent – membră în Consiliul de Administraţie al BNR.
Cariera politică a lui Neagoe a început târziu şi timid. În 2008, la 41 de ani, el a obţinut un post de consilier local în Breaza. În scurt timp, cu sprijinul Robertei Anastase, el a ajuns în fruntea Direcţiei Regionale de Poştă Ploieşti, pe care a condus-o în perioada martie 2009 – martie 2010, apoi a devenit director executiv în cadrul Poştei Române. Iar după numai câteva luni, în iunie 2010, a fost numit director general al Companiei „Poșta Română”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/4--daniel-neagoe-1024x1024.jpg)
A fost demis din funcţie, în mai 2012, de ministrul de atunci al comunicaţiilor, Dan Nica. Acesta acuza că „în ultimii ani a existat o acţiune de devalizare a Poştei Române”.
Și-n timp ce procurorii DNA începuseră să-i cerceteze activitatea, Neagoe candida din partea PDL la Camera Deputaților. N-a reuşit să obţină mandatul de parlamentar, iar în iulie 2012 a devenit consilier județean. Din această poziţie, el a reprezentat Consiliul Județean, până în 2017, în AGA ale Parc Industrial Bărcănești SA, Hidro Prahova SA şi Compania de Servicii Publice și Energii Regenerabile Prahova SA.
Acuzat de devalizarea Poştei Române, prin firme interpuse
Neagoe a condus aproape doi ani Compania Națională „Poșta Română”. Dar funcțiile din fruntea companiilor de stat nu sunt ocupate întotdeauna ca să se facă performanță. Așa că, odată ajuns în funcţie, Neagoe a început să căpușeze Poșta Română, în interesul propriu și al unei găști de partid.
Potrivit DNA, într-unul dintre contracte, pentru serviciile de curățenie în unitățile poștale, el a interpus o firmă pe care o controla și a obţinut astfel un profit de 253.828 de lei.
„În perioada iunie – iulie 2010”, spun procurorii, „inculpatul Dumitru Daniel Neagoe, în calitate de director general al Companiei Naționale «Poșta Română», a pretins directorului unei societăți comerciale cu care compania națională pe care o conducea avea încheiat un contract de prestări servicii de curățenie în unități poștale, să cedeze în subantrepriză, unele lucrări, către S.C. Dig Prodcom S.R.L. pe care primul o controla (printr-o interpusă)”.
Mai târziu, în toamna lui 2010, Neagoe a acceptat ca Poșta Română să efectueze, cu o altă firmă, serviciu de încasare electronică a facturilor la utilități, prin terminale POS, însă numai dacă în asociere era inclusă și SC Dig Prodcom SRL. Astfel, fără a face nimic, firma controlată de Neagoe a câştigat 1.595.739 de lei, preluând o parte din profitul Poștei Române.
Alţi 321.541 de lei au venit din contracte pentru prestarea unor servicii fictive, încheiate cu aceeași firmă.
Neagoe a interpus S.C. Dig Prodcom S.R.L. şi în afacerea Poștei Române cu două firme ce dețineau terminale POS pentru reîncărcarea cartelelor prepaid. După ce compania de stat a renunțat la o parte din comisionul cuvenit din încasări, firma directorului general a obținut un profit net de 1.267.741 de lei.
Cum a scăpat de 6 ani de închisoare, pentru luare de mită?
În decembrie 2016, Neagoe a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită (3 fapte), abuz în serviciu (două fapte) şi conflict de interese, în formă continuată.
Pe 11 iunie 2020, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită (3 fapte), constatând că pentru celelalte infracţiuni, fapta s-a prescris.
Instanța a mai dispus confiscarea sumei 575.369 lei și a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de Compania Națională „Poșta Română”, care ceruse recuperarea prejudiciului, în valoare de 2.863.480 de lei.
Daniel Neagoe a scăpat de pedeapsa cu închisoarea. Decizia de condamnare a lui a fost atacată cu trei cereri de apel, conform datelor de pe infodosar.ro, iar dosarul ar fi trebuit să ajungă la Curtea de Apel Bucureşti (CAB).
Dar, potrivit informaţiilor furnizate de CAB la cererea Libertatea, „din verificările efectuate în sistemul informatic a rezultat că acest dosar a fost soluţionat, la data de 11.06.2020, de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală”. Cu alte cuvinte, dosarul n-a mai ajuns niciodată la CAB.
Libertatea a solicitat şi Tribunalului Bucureşti să comunice dacă verdictul pronunţat de această instanţă în iunie 2020 a fost pus în executare sau a fost modificat, printr-o altă decizie a instanței. Până la momentul publicării articolului, nu am primit răspuns.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/43809331937785964357086638325413580207837838n-760x1024.jpg)
Neagoe e judecat acum la ÎCCJ, în dosarul devalizării Poştei Române
În mai 2019, Daniel Neagoe a fost trimis din nou în judecată de procurorii DNA, într-un alt dosar de corupție, alături de alți zece inculpați, printre care și Gabriel Sandu, fost ministru al comunicațiilor, vicepreşedinte PDL şi prim-vicepreşedinte al PDL Prahova.
Neagoe e acuzat de abuz în serviciu și luare de mită (două fapte). Potrivit rechizitoriului, în 2010, ca urmare a influenței traficate de Gabriel Sandu și de Marius Fecioru, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor, Neagoe și-a încălcat atribuțiile de director general al Poștei Române, cumpărând, la un preț supraevaluat, proiectul „Meter Net” (mașini de francat și o aplicație de colectare și raportare a datelor privind corespondența prelucrată). Iar compania de stat a fost astfel prejudiciată cu 5.000.000 de euro.
Pentru că a aprobat procedura de achiziție, în perioada octombrie 2010 – februarie 2011, Neagoe a fost recompensat, de către administratorul societății beneficiare cu 270.254 de lei. Banii i-a primit, prin mai multe transferuri bancare, în conturile unei societăți pe care o controla, printr-o persoană apropiată.
Neagoe nu s-a oprit aici, spun procurorii. Poșta Română voia să renunţe la un contract considerat neprofitabil (serviciul de „poștă hibridă”), dar administratorul acelei firme a bătut palma cu conducerea Poștei, pentru a menține proiectul. Iar în perioada iunie 2011 – mai 2012, director generalul Daniel Neagoe a primit, prin două societăți, în baza unor contracte simulate, suma totală de 1.364.000 de lei.
Dosarul DNA a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde procesul se judecă pe fond de trei ani, sub sceptrul prescrierii faptelor. Următoarea ședință de judecată va fi pe 6 martie 2025.
Neagoe spune că relația lui cu Valentina Rădulescu e „ca de la angajat la angajator”
Libertatea l-a contactat telefonic pe fostul director general al Poștei Române, pentru un punct de vedere.
Libertatea: Domnule Neagoe, ce ne puteți spune despre afacerile firmei Letter Lionpost SRL cu statul?
Daniel Neagoe: Nu știu. Ce afaceri face cu statul? Mai are vreo două contracte. Cu MAI, împlicuiește taloanele de pensii, și mai printează și împlicuiește facturile de la Apă-Canal Ilfov. A mai avut, de-a lungul timpului, cu Hidro Prahova…
– Dumneavoastră sunteți implicat în această firmă?
– Am fost angajat. Nu mai sunt angajat, dar am fost.
– Ați fost și fondatorul firmei.
– Da, am fost fondatorul, în 2014.
– Dar de ce v-ați apucat de afaceri cu împlicuiri și n-ați făcut altceva? Sunteți absolvent de TCM, aveți un master la SNSPA.
– Mi s-a părut, la momentul respectiv, că este o afacere bună. Dar nu mai este o afacere bună, de mult timp.
– Deși firma merge pe profit.
– Da, a fost până prin 2023, dar profitul și cifra de afaceri sunt tot în scădere. Din acest motiv, am și plecat. Încerc să fac altceva.
– Nu mai împlicuiesc instituțiile statului?
– Nu că nu mai împlicuiesc… Probabil că și dumneavoastră, ca mulți alții, ați optat pentru primirea facturii electronice. Nu se mai împlicuiește, în general.
– Dar pensionarii din MAI tot taloane printate primesc.
– Nu e treaba mea ce face MAI. Dacă se fac licitații, noi participăm. Și dacă câștigăm, bine. Dacă nu, iar bine.
– Cine se ocupă acum de firmă?
– Administratorul firmei.
– Îl cunoașteți pe administrator?
– Faceți mișto? Cum să fiu angajat la o firmă și să spun că nu cunosc administratorul?
– Ce relație aveți cu asociatul unic al Letter Lionpost? Cu doamna Rădulescu?
– Ca de la angajat la angajator. Ce relație să am? Vă interesează viața mea privată?
– În 2020, ați fost condamnat de Tribunalul București la 6 ani de închisoare. Mai departe, nu mai există nicio urmă a dosarului pe portalul instanțelor. A încetat cumva procesul prin prescrierea faptele?
– Informațiile acestea trebuie să le găsiți dumneavoastră, căutați-le. Eu nu sunt dispus să vi le ofer. Chiar dacă le știu, nu vreau să vi le dau. Eu nu mai sunt persoană publică, nu mai am treabă cu lucrurile astea.
Foto: Agerpres
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_479b5d36a126d033cfe2b506d10ef05a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b57abf622d02e2f794391f7e646b004b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_1490398c6fa42ee90a80efc9faa0320a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8aa5e6cab283ffdbba973b08b313fb4d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a0ddc153e0da58acfc3e5e042417880c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a3b9e359c27c4e5a38cdcca0176d7bfe.jpg)
Alte știri
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_c79c128573b4d53b416c3f9b5f8113c6.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_174aca20ac24481d3f729f0b57357c2a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_0a788cc478b066efa4acf853201ce748.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6ef13ed7ab12c9d571310f331fc66a75.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_21661cb476d6102216435705a577564a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_3a8ae6f8d7186f67da2c458f7e9c5b8a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_3939de22ef2f02efd83a18f3ba802796.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_c77ad4b0df5c47f750628dcaaccb1091.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_0dba71f9fa4c80eca8f0a5d997fde6b7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_8209350b64f4b5aebb2910a17f654bfd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_b617d51d8600cfdd75208d71941a7b23.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_3f97c24f964b91a8f786e4b61af9310d.jpg)
gheorghe_2 03.02.2025, 08:04
Un moment de apogeu al statului român și al luptei sale anticorupție: condamnările pentru hoție nu se mai atacă, nu se mai prescriu, dispar dosarele, pur și simplu. Mai simplu, mai curat, mai eficient. După o reformă a justiției de peste 30 de ani, cred că putem declara cu toții că reforma poate să se oprească. Am ajuns la perfecțiune.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.