Solicitarea procurorului Karim Khan va ajunge la cameră preliminară, însă nu există un termen-limită pentru ca judecătorii să decidă dacă emit mandate de arestare. În cazurile anterioare, magistrații au avut nevoie de la o lună la câteva luni.

Dacă judecătorii sunt de acord că există „motive rezonabile” că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, ei vor emite un mandat de arestare.

Mandatul trebuie să numească persoana, infracțiunile specifice pentru care se solicită arestarea și o declarație de fapte despre care se presupune că ar constitui acele infracțiuni.

Liderii israelieni și Hamas au respins acuzațiile de comitere a crimelor de război.

Cine este judecătoarea Iulia Motoc

Camera va fi compusă din trei magistrați: președinta Iulia Motoc judecătorul mexican Maria del Socorro Flores Liera și judecătorul beninez Reine Alapini-Gansou.

Fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ultimii zece ani, cu un mandat care s-a încheiat în iulie 2023, profesoara universitară doctor Iulia Motoc a fost aleasă judecător al Curții Penale Internaționale în decembrie anul trecut, potrivit Universității București, unde este cadru didactic.

Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, în octombrie 2013, Motoc a fost judecător la Curtea Constituțională, raportor special ONU și vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

Curtea Penală Internațională este o instanță unică prin mandatul său de sancționare, prin Statutul de la Roma, a celor care comit crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune. Tratatul CPI a fost ratificat de 123 de state, dar nu și de SUA, Rusia și Israel.

Foto: unibuc.ro

 
 

Urmărește-ne pe Google News