Judecătoarea mituită de Alexander Adamescu cu 5.000 de euro, reabilitată după 6 luni de închisoare. „Acel episod nefericit”, invocat pentru a obține clemență 

Elena Rovența a scăpat cel mai „ieftin” din dosarul judecătorilor condamnați în legătură cu hotărârile favorabile pronunțate pe bani în dosarele firmelor lui Dan Adamescu.

Fosta judecătoare fusese condamnată pe fond la 5 ani și 10 luni pentru o șpagă de 5.000 de euro, însă în apel, pedeapsa i-a fost scăzută la 4 ani și 6 luni.

Chiar și așa, Elena Rovența a intrat pe poarta Penitenciarului de Femei Târgșor pe data de 27 mai 2016 și a ieșit în același an, pe 19 decembrie 2016, prin liberare condiționată.

Fosta judecătoare a executat efectiv 6 luni și 23 de zile de pușcărie sau 4.968 de ore, aproape câte o oră pentru fiecare euro pe care l-a luat cu titlul de mită.

Pe data de 17 aprilie 2024, Curtea de Apel București a admis cererea de reabilitare formulată de Elena Rovența, în prezent pensionară.

Avocatul Elenei Rovența a declarat în fața instanței că petenta are 73 de ani şi că reabilitarea „nu mai are miză profesională, ci doar una personală, pentru a lăsa în urmă acel episod nefericit”.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Marcel Ciolacu, George Simion și Mircea Geoană, pe primele 3 locuri

Instanța: „A dat dovadă de integritate şi integrare socială”

Libertatea a consultat motivarea instanței de fond pentru a vedea cum i-a convins fosta judecătoare pe colegii ei să o reabiliteze:

• „În motivarea cererii, petenta a arătat că a fost condamnată definitiv la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 6 luni, iar în cauză s-a împlinit termenul de reabilitare de 4 ani, învederând, totodată, că pedeapsa se consideră executată la data de 27.10.2023, timp în care nu a mai săvârşit o altă infracţiune, aşa cum reiese din certificatul de cazier judiciar.
• A mai precizat petenta că executarea pedepsei a început pe data de 27.05.2016, de la momentul pronunțării hotărârii de condamnare definitivă și s-a desfășurat la Penitenciarul de Femei Târgșor, încetând prin liberare condiționată în data de 19.12.2016, aceasta executând fracția prevăzută de lege pentru o persoană care a împlinit vârsta de 60 de ani.
• De asemenea, s-a mai susţinut că prin hotărârile de condamnare, persoana condamnată a fost obligată la plata sumei de 12.600 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare, obligatie îndeplinită de aceasta, cu menţiunea că achitarea cheltuielilor de judecată a fost o condiție pentru a se putea dispune liberarea sa condiționată.
• Persoana condamnată a dat dovadă de integritate şi integrare socială, nesăvârșind nicio altă infracţiune astfel cum rezultă din cazierul judiciar, fiind pensionară şi conform înscrisurilor existente la dosar, a achitat în întregime cheltuielile de judecată, prin hotărârile de condamnare nefiind stabilite obligații civile.
• Cu privire la dovada achitării cheltuielilor de judecată în cuantum de 12.600 de lei, la care a fost obligată petenta prin sentința penală (…) Curtea apreciază că materialul probator administrat în cauză este apt să dovedească faptul că respectivele cheltuieli de judecată au fost achitate de către petentă.
• Observând şi conţinutul fişei de cazier judiciar a petentei din care rezultă că aceasta nu a mai suferit alte condamnări penale definitive, văzând că petenta a achitat în întregime cheltuielile judiciare la care a fost obligată prin hotărârea de condamnare, că în prezent este pensionară și este reintegrată social și familial, precum şi faptul că termenul de reabilitare este deja împlinit, instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se putea pronunţa reabilitarea judecătorească a petentei (Rovența Elena – n.r.)”, se arată în motivarea instanței de fond, din data de 17 aprilie 2024.

Recomandări

Toate taxele care ar putea crește în 2025. Scumpiri pe bandă, din cauza pomenilor guvernamentale

Mituitorul a murit în închisoare

Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă, fiind deja contestată de procurorii DNA la Înalta Curte, unde are termen pe 22 mai 2024.

Înalta Curte este instanța care i-a scăzut pedeapsa Elenei Rovența de la 5 ani și 10 luni de închisoare la 4 ani și 6 luni.

Elena Rovența a fost condamnată alături de colegii ei șpăgari de la Tribunalul București: Mircea Moldovan (12 ani și două luni, pedeapsă scăzută de la 22 de ani), Ion Stanciu (3 ani și 4 luni) și Ciprian Sorin Viziru (4 ani și 6 luni), după ce toți patru au fost găsiți vinovați că au luat șpăgi de la omul de afaceri Dan Adamescu.

În același dosar, Înalta Curte l-a condamnat definitiv și pe Dan Adamescu, la o pedeapsă de 4 ani și 4 luni de închisoare, acesta decedând înainte de eliberare din cauza unei infecții la picior.

Ce înțelegeau judecătorii șpăgari prin sintagma „dosare bune”

Judecătoarea Elena Rovența era acuzată că a primit, în cursul lunii decembrie 2013 (10.12.2013), de la Dan Adamescu şi de la Alexander Adamescu, prin intermediul şi cu ajutorul Monicăi Angela Borza (practician în insolvență), suma de 23.000 de lei (echivalentul a 5.000 de euro), pentru a pronunţa hotărâri în două dosare, favorabile societăţilor coordonate de omul de afaceri.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la lansarea candidatului Ciucă: aplauze în sală, șușoteli, supărări și deziluzie pe holuri. „Și-a bătut joc de toată munca noastră”

Pe data de 24.07.2014, DNA i-a trimis în judecată pe magistrații Mircea Moldovan (7 șpăgi), Ion Stanciu (două șpăgi), Ciprian Sorin Viziru (o șpagă) și Elena Rovența (o șpagă) alături de afaceristul Dan Adamescu și alți inculpați.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că judecătorii, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul:

• De a îndeplini/a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari
• Desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari
• Atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă
• Pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.

De exemplu, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan se angaja să atribuie preferențial unor societăţi/practicieni în insolvență anumite „dosare bune”.

Prin sintagma „dosare bune” în materie de insolvență se înțelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență.

În alte cazuri, oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.

Alexander Adamescu, la un pas să scape 

Între timp, fugarul Alexander Adamescu a scăpat pe data de 29 februarie 2024 de dosarul în care DNA l-a trimis în judecată pentru șpăgile pe care le-a împărțit alături de tatăl său, afaceristul Dan Adamescu, judecătorilor de la Tribunalul București, în schimbul unor soluții favorabile în procesele comerciale.

Aceeași instanță mituită de Dan Adamescu în 2013 a desființat acum toate probele procurorilor anticorupție și a restituit dosarul la DNA, hotărârea putând fi atacată la instanța ierarhic superioară.

Alexander Adamescu a fost trimis în judecată în acest dosar pe data de 15 iunie 2023 pentru două infracțiuni de dare de mită, acțiunea penală fiind pusă în mișcare pe data de 25 martie 2016.

Deși s-a sustras pe tot parcursul urmăririi penale, fiind emis în 2016 un mandat de arestare preventivă pe numele său, Alexander Adamescu n-a făcut nici măcar o zi de pușcărie.

Un an mai târziu, tatăl acestuia, Dan Adamescu, a decedat în timpul executării pedepsei de 4 ani din cauza unei infecții la un picior.

Autoritățile române n-au reușit repatrierea lui Adamescu jr, care locuiește la Londra. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro