Deocamdată,
nu se știe cu exactitate câți protestatari au primit interdicție.
Publicația Los Angeles Times a descoperit însă cel puțin cinci
cazuri în care judecătorii au interzis acuzaților să folosească
platformele social-media sau să navigheze online.

Magistrații
s-au folosit de acuzațiile formulate de procurorii federali, care
spun că unii protestatari, cum ar fi fi o femeie din California, au
promovat online teorii ale conspirației despre George Soroș și
fraudarea alegerilor în SUA, îndemnându-i pe protestatari să se
înarmeze.

Un alt acuzat, căruia judecătorul de caz i-a permis să folosească social-media doar sub supraveghere, este acuzat de luarea cu asalt a Capitoliului în echipament militar și amenințarea polițiștilor.

Intanțele supreme au respins interdicțiile, în alte cauze

Ideea de a interzice acuzaților să folosească platformele social-media a fost dezbătută în fața instanțelor și anterior. Curtea Supremă din statul Ohio a respins în trecut tentative similare.

De asemenea, Curtea Supremă a SUA a respins o lege din 2017 adoptată n Carolina de Nord care le-ar fi interzis agresorilor sexuali să folosească social-media, mai arată sursa citată.

Deciziile judecătorilor în cazurile privind asaltul de la Capitoliu se bazează pe faptul că protestatarii pro-Trump s-au organizat online și au fost influențați de teoriile conspirației promovate de rețeaua QAnon.

Până
în prezent, peste 370 de persoane au fost puse sub acuzare în
legătură cu asaltul din 6 ianuarie asupra Capitoliului, în timp ce
Congresul american certifica rezultatul alegerilor prezidențiale din
3 noiembrie.

 
 

Urmărește-ne pe Google News