ComenteazăDupă ce în 2018 a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) la 8 ani de închisoare, Vâlcov a atacat decizia, iar la termenele trecute, el a solicitat, prin avocaţi, ca instanţa de apel să analizeze cu prioritate dacă procesul lui mai poate continua.
Judecătorii au decis azi ca procesul să continue în faza de apel. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 26 septembrie 2022.
DNA: Faptele se prescriu peste 2 ani
Conform g4media.ro, avocaţii lui Vâlcov spun că, potrivit unei decizii a CCR, completurile de trei judecători, deci şi cel care l-a condamnat pe clientul lor, nu erau specializate în judecarea cauzelor de corupție, iar procesul ar trebui să se reia de la zero.
Procurorul de şedinţă care reprezintă Direcția Națională Anticorupție (DNA) în sala de judecată s-a opus acestei solicitări şi a invocat hotărârea Curţii de Justiție a Uniunii Europene, în care precizează că Uniunea se opune anulării unor hotărâri pronunțate chiar de un complet de judecată compus nelegal „în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor ce constituie infracțiuni grave de fraudă, care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție.”
Dacă s-ar relua judecata în dosarul lui Vâlcov, faptele de corupție de care acesta este acuzat s-ar prescrie în 2024, a avertizat procurorul DNA.
Acuzat că primea 20% din valoarea contractelor
Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de DNA, în mai 2015, pe când ocupa funcția de senator, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare de bani (infracţiune pe care Vâlcov ar fi săvârşit-o în perioada în care era primar în Slatina, iar apoi senator), şi de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcția (infracţiune săvârşită şi în perioada în care acesta deţinea funcţia de ministru).
Potrivit rechizitoriului DNA, Vâlcov a primit 20% din valoarea contractelor având ca obiect reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti, Potcoava, Slatina, Drăgăneşti-Olt şi Piatra Olt, încasând astfel peste 1.500.000 de euro, în perioada 2011-2013.
Peste două milioane de lei, băgate în opere de artă
Procurorii spun că banii ajungeau la fostul demnitar fie cash (în pungi de plastic), fie prin intermediul unor operaţiuni comerciale disimulate prin acte fictive, într-un circuit în care au fost incluse mai multe firme.
La 8 februarie 2018, un complet de 3 judecători de la ÎCCJ l-a condamnat pe Vâlcov la 8 ani de închisoare. În motivarea deciziei, instanţa arată că „în perioada 2013-2014, Darius Vâlcov a achiziţionat mai multe obiecte de artă, printre care picturi, gravuri şi desene în valoare de 2.558.658 de lei, toate cumpărate cu banii proveniţi, în numerar, din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă”.
Judecătorii au publicat și lista celor 124 de tablouri în care Vâlcov a investit banii. Printre ele, sunt opere semnate de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian sau Corneliu Baba.
Şi-a recunoscut faptele, apoi a retractat
„Începând cu anul 2011, prin intermediul domnului Minel, administrator public la Primăria Slatina, am primit de la domnul Theodor, atât cash, cât şi prin intermediul unor societăţi, mai multe sume de bani. Din banii primiţi, o parte i-am păstrat cash, într-un seif, iar cu o altă parte am achiziţionat, începând cu anul 2013, mai multe tablouri, în vederea deschiderii unei galerii de artă.” – Din dosarul de urmărire penală:
Aşa începe autodenunţul pe care Darius Vâlcov l-a făcut, la 31 martie 2015, în faţa organelor de cercetare penală. Perchezițiile efectuate au dezvăluit că omul de bază al PSD, care a fost, pe rând, primar al Slatinei, senator, ministru al finanțelor, ministru delegat pentru buget şi consilier al premierului, își ținea averea ascunsă și răspândită, precum narcotraficanții: cash, tablouri și lingouri de aur zidite în pereți sau ţinute de prieteni.
„Minel” din autodenunţul lui Vâlcov e Prina Minel, fost primar al orașului Slatina şi coinculpat în dosarul DNA, sub acuzaţia că a intermediat traseul şpăgii. Iar „Theodor” e Theodor Berna, fost consilier prezidenţial şi om de afaceri, cel care le-a povestit procurorilor, în septembrie 2014, că îi dădea lui Vâlcov 20% din valoarea contractelor, pentru a câştiga licitaţiile.
La o lună după autodenunţ, Vâlcov a apărut în faţa unui judecător de drepturi şi libertăţi pe care-l ruga să ţină cont „de faptul că are o familie. Totodată, a arătat că a dat o declaraţie la procuror unde a recunoscut fapta şi a considerat că în acest moment este necesar a se face dreptate, iar în situaţia în care o persoană greşeşte şi recunoaşte acest lucru, trebuie să beneficieze de clemenţă” (fil. 45-47, din dosarul 2018/1/2015 al ÎCCJ).
După ce a fost trimis în judecată, Darius Vâlcov şi-a retras autodenunţul şi nu a mai recunoscut comiterea faptelor. La procesul pe fond, el a spus că a scris acea declaraţie pentru că „procurorul mi-a propus într-o primă variantă să facem o înţelegere, respectiv un acord de recunoaştere a vinovăţiei, cu aplicarea pedepsei de 3 ani de închisoare cu suspendare”.
La 8 februarie 2018, Vâlcov a fost condamnat la 8 ani închisoare. Instanţa a menţinut sechestru asigurător, până la concurenţa sumei de 6.200.000 de lei.