ComenteazăTopirea Groenlandei va ridica oceanul cu 7 metri
„Sa luam exemplul Polului Sud, oceanele care contin mai mult dioxid de carbon decat atmosfera vor continua sa absoarba acest gaz si astfel vor preveni, pe cale naturala, acumularea lui in atmosfera. O contributie semnificativa la cresterea posibilitatii desprinderii si topirii aisbergurilor din calota de gheata a Antarcticii o constituie prezenta crevaselor in masa acestora, dar si fenomenul El-Nino, care este un curent cald in Oceanul Pacific, la sud de Ecuator, in lungul coastelor Perului. Desprinderea aisbergurilor poate fi datorata si faptului ca in zona Antarcticii, pe partea dinspre continentele America de Sud si Africa, concentratia de ozon este mai scazuta, ceea ce creeaza „o fereastra” pentru radiatiile solare directe care „incalzesc” mai mult calota de gheata, ceea ce contribuie la topirea si fragmentarea acesteia”, ne-a explicat Dumitru Balta, meteorolog in cadrul Agentiei Nationale de Meteorologie.
Calota de gheata a Groenlandei, care contine suficienta apa pentru a ridica nivelul Oceanului Planetar cu aproximativ 7 metri, a inceput sa se topeasca si s-ar putea prabusi foarte rapid, din cauza efectului de instabilitate pe care il da cresterea cantitatii de apa dulce la baza calotei.
O alta echipa multinationala de cercetatori a anuntat, saptamana trecuta, schimbarea temperaturii si salinitatii apelor de adancime din apropiere de Antarctica, fapt care ar putea avea un impact semnificativ asupra climei mondiale. Steve Rintul, coordonatorul echipei, a declarat ca in urma cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca apele de adancime din apropiere de Antarctica sunt mai reci si mai sarate decat in urma cu zece ani.
Amploarea si rapiditatea schimbarilor i-au surprins pe cercetatori, care au explicat ca fenomenul poate avea ca origine reducerea vitezei curentilor, a precizat el. „Curentii oceanici exercita o influenta puternica asupra climei”, a precizat Rintul.
Cercetatorii au prelevat probe pe o distanta de 3.000 de kilometri, in timpul expeditiei de opt saptamani intreprinse la bordul navei australiene de cercetare Aurora Australis.
„Aerul se incalzeste deasupra oceanului, fenomenul de evaporare se intensifica si astfel apa rece salina coboara spre adancuri. Apa sarata si rece de sub gheata este atat de densa incat se scufunda, aceasta ar putea fi o explicatie.
La baza aisbergului exista un strat de apa dulce, neinghetata, care constituie un pat de alunecare pentru el. Scufundarea apei reci si sarate de la altitudini mari, deci si de pe coastele Antarcticii, are consecinta o deplasare a apelor de suprafata de la Ecuator catre poli.
Cum in emisfera sudica cele trei oceane principale se unifica intre ele, se formeaza un curent rece continuu, numit curentul Circumpolar Artic. in sudul acestuia, catre banchiza de gheata temperatura este atat de scazuta incat se creeaza aisberguri si ca urmare apa sarata ajunge la adancime. De mentionat faptul ca aceste gheturi sunt formate mai putin prin inghetarea apei saline a oceanului si mai mult prin sublimare – trecerea vaporilor de apa direct in stare solida”, mai spune Dumitru Balta.
Filmele anticipeaza previziunile sumbre ale oamenilor de stiinta
Scenariul filmului „The Day After Tomorow” se muleaza perfect pe previziunile sumbre ale oamenilor de stiinta. Totul incepe atunci cand un specialist in meteorologie este martor la desprinderea unei bucati din calota de gheata a Antarcticii. Urmeaza o serie de fenomene meteorologice alarmante, peste Tokio se abate o ploaie cu grindina, cu bucati de gheata de marimea unui mar, in Hawaii se raporteaza uragane nemaivazute, la New Delhi ninge, iar orasul Los Angeles este biciuit de tornade. incalzirea globala a impins Pamantul in pragul unei noi ere glaciare.