23 comentarii- Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) este o evaluarea pentru elevii de 15 ani, realizată anul acesta în 81 de țări. Testarea se face o dată la trei ani, însă în 2021 a fost amânată din cauza pandemiei. Peste 690.000 de elevi au fost testați la nivel global, fiind reprezentativi pentru aproximativ 29 de milioane de tineri din întreaga lume.
„Avem un decalaj istoric pe care trebuie să-l recuperăm”
România rămâne pe penultimul loc din țările Uniunii Europene la rezultatele PISA, înaintea Bulgariei, cu un scor de 428 de puncte dintr-un total de 600. Majoritatea țărilor au înregistrat însă scăderi, pe când țara noastră a rămas constantă, cu două puncte în scădere la matematică, un punct în creștere pentru lectură și două la științe.
Chiar dacă nu am scăzut în clasament, rezultatele arată că:
- 49% dintre elevii români nu pot converti prețuri în monede diferite;
- 42% nu pot identifica ideea principală dintr-un text;
- 44% nu pot recunoaște cel puțin explicația corectă privind fenomenele științifice familiare.
Ministrul educației, Ligia Deca, motivează stagnarea performanțelor elevilor cu provocările aduse de pandemie, când elevii au învățat de acasă. Din acest motiv a scăzut și media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu 15% față de 2018, ceea ce e echivalentul unui întreg an școlar, potrivit project managerului instituției, Tanja Bastianic. Cu alte cuvinte, majoritatea țărilor au avut probleme.
„Măsurile luate în timpul pandemiei și după aceea de limitare a pierderilor în învățare au fost eficiente. Asta nu înseamnă că nu trebuie să creștem performanța. Avem un decalaj istoric pe care trebuie să-l recuperăm, însă nu fără a remarca că există politici publice care au funcționat, cel puțin pe perioada pandemiei. Ne-am aflat în categoria țărilor care au reușit să rămână pe o performanță stabilă”, precizează Ligia Deca.
Mai mulți bani pentru educație
Reprezentanta OCDE spune că România trebuie să investească mai mulți bani în educație.
„Se simte o relație clară între investiții și performanța la matematică. Dar, de exemplu, avem Norvegia și Croația – ambele au rezultate similare, dar Croația investește jumătate din cât investește Norvegia. Ceea ce înseamnă că în Croația fac ceva bine și că poate Norvegia nu folosește resursele în cel mai bun mod. Prin locul unde se situează România, reiese clar că mai multe resurse ar însemna că elevii ar avea rezultate mai bune la matematică”, a spus Tanja Bastianic.
Adică rezultatele PISA nu sunt dependente în totalitate de finanțarea crescută. De pildă, Bulgaria investește mai mult în educație față de țara noastră, dar a înregistrat rezultate mai slabe.
Rezultate mai slabe ale copiilor care nu „au camera lor pentru a învăța, propriul calculator”
Totodată, coordonatorul național PISA, Gabriela Noveanu, aduce ca argument la stagnarea rezultatelor faptul că au fost incluși mai mulți copii din medii defavorizate. Diferența dintre elevii care provin din medii diferite raportat la performanță este cea mai mare în România, mai arată datele.
„Mediul socioeconomic și nivelul de educație al părinților sunt predictori majori în ceea ce privește performanța la testele PISA. Nivelul material al familiei sau nivelul de educație al părinților are un impact încă mult prea mare în România”, a spus și Ligia Deca.
„Diferența pe care o face statutul socioeconomic al familiei este fundamentală, când discutăm rezultatele testărilor PISA, în favoarea copiilor care au camera lor pentru a învăța, propriul calculator, posibilitatea de a face meditații în privat, au acces la resurse educaționale online și offline, au o bibliotecă acasă, participă la activități culturale și au părinți cu studii superioare și locuri de muncă bine plătite”, a luat poziție directoarea organizației World Vision, Mihaela Nabăr, într-un comunicat de presă.
„Cum vrem să dezvoltăm noi, de fapt, școala din România?”
Specialiștii în educație vin și cu soluții pentru îmbunătățirea rezultatelor. Prorectorul Universității din București, Lucian Ciolan, consideră că la următoarele testări, elevii români vor avea „rezultate mai bune datorită schimbării curriculei școlare”: „Rolul studiilor de tipul acesta este să facă o corelație între rezultate și tipul intervențiilor care se produc în sistem. Am văzut că a scăzut bullyingul în România. Poate cineva să coreleze acum care au fost intervențiile care au dus la scăderea bullyingului? Probabil că nu în totalitate sau nu în suficientă măsură”.
„Între studii și legislație trebuie să apară coloana vertebrală numită politici publice. Avem nevoie de o politică educațională cap-coadă privind formarea și dezvoltarea profesională a profesorilor din România. De la momentul T0 până la finalul carierei. Avem nevoie de o politică în măsură să reia componenta asta de viziune: cum vrem să dezvoltăm noi, de fapt, școala din România?”, este opinia prorectorului.
Deca a precizat că se vor aloca 25 de milioane de euro din fonduri pentru educație și pentru creșterea rezultatelor pentru următoarele testări.
Elevii vor fi testați anual
Ministra educației crede și că noua lege adoptată în această vară va avea un impact pozitiv și asupra acestor rezultate: „A existat o creștere, dar ea a fost amortizată de efectul pandemiei, în exercițiul următor vom putea vedea măcar parțial efectul noilor legi ale educației”.
Ministerul pregătește și o platformă națională de testare anuală a elevilor, după acest model standardizat. „Testarea anuală are nevoie întâi de platformă și de o bază de itemi. (…) Avem o serie de îmbunătățiri, inclusiv în ceea ce înseamnă testările naționale. Anul acesta, toate testările și toate simulările vor avea o evaluare digitalizată, ceea ce ne va permite încă o dată să vedem care sunt acei itemi de evaluare care generează probleme elevilor”, a mai specificat Ligia Deca.