Jungla din nordul Bucureștiului. Cum au ajuns să arate două dintre „oazele de relaxare” ale Capitalei

Cișmigiul și Herăstrăul nu sunt singurele parcuri din București lăsate să se transforme în ruine în ultimele luni. În aceeași situație se află alte două zone verzi frecventate în mod obișnuit de un număr mare de bucureșteni, dar care în aceste zile sunt lăsate în degradare. Este vorba de Parcul Bordei și de Pontonul Floreasca.

Și asta, în ciuda faptului că primarul general Nicușor Dan și viceprimarul Horia Tomescu anunțau încă de acum o lună că vor rezolva problema parcurilor bucureștene.

Libertatea a relatat pe larg despre Cișmigiu, parcul-ruină de sub geamul primarului general: gunoaie, obiecte de artă distruse și poduri aproape dărâmate, dar și despre Herăstrău, unde Zona Expoflora este un dezastru, totul e putrezit și uscat, fântânile arteziene sunt abandonate, pavajul e distrus, coșurile de gunoi sunt rupte și aruncate în bălăriile imense, care au pus stăpânire pe toate zonele parcului.

De atunci, nu s-a schimbat nimic.

Recomandări

Marian, un tânăr de la casa de copii, e dator Fiscului cu 1,54 milioane de lei. ANAF îi oprește o mie de lei din cei 3000 pe care îi câștigă

Astăzi ne-am oprit în Parcul Bordei din nordul Capitalei, aflat pe malul Lacului Floreasca și care are o suprafață de aproape 3 hectare și jumătate. Situația e identică, din păcate.

Noile atracții din parcuri: ciulinii, buruienile și căpușele

La doi pași de Parcul Herăstrău, Parcul Bordei este considerat unul dintre cele mai liniștite din București. În anii 80, pe vremea comunismului, accesul publicului în această zonă era interzis, pentru că perimetrul era declarat de protecție de grad zero, fiind în apropierea reședinței lui Nicolae Ceaușescu.

„Amenajat în anul 1936, parcul ar trebui să ofere o oază de relaxare tuturor celor care pășesc pe aleile lui”. Aceasta este descrierea de pe unul dintre site-urile municipalității. Conform celor de la Compania Municipală Parcuri și Grădini, „în Parcul Bordei se găsesc diverse specii de arbori și arbuști precum: magnolia, liliodendron, platan, rhododendron, tillia, prunus, bambus și ginkgo biloba. Dintre speciile de plante regăsim begonia, petunia, salvia, dahlia, gazania și viola”.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

La vizita Libertatea în parc am putut găsi ciulini de peste doi metri, iarbă imensă, copaci neîngrijiți la un pas să se prăbușească sau putreziți, vegetație crescută necontrolat, pe care nimeni nu a tăiat-o în acest an. Asta, pe lângă resturi de mâncare, ambalaje, sticle de apă sau de bere aruncate peste tot.

Cum se alege praful rapid de 3 milioane de euro

Cu alte cuvinte, un alt parc transformat în junglă, un alt loc în care s-au investit milioane de euro și care a fost înghițit de buruieni, dar și de nepăsarea autorităților locale, care îl lasă să se degradeze pe zi ce trece. În timp ce majoritatea parcurilor din Europa sunt obligatoriu de vizitat, atunci când ajungi la Paris, Barcelona, Viena sau Praga.

Tot cei de la Municipalitate se laudă în descrierea zonei că „Parcul Bordei are un potențial turistic deosebit”, dar și că „statul a alocat aproape 3 milioane de euro pentru amenajarea parcului”. Atunci când a fost refăcut  aproape în totalitate, a fost înlocuit gazonul, au fost turnate din nou aleile, înlocuite băncile, înlocuiți stâlpii de iluminat, a fost realizat un sistem de irigații subteran și amenajate locuri de joacă pentru copii!

Recomandări

O garsonieră din Aiud, placă turnantă pentru un transport uriaș de cocaină pe ruta Ecuador – Olanda, via România. Cine e în spatele afacerii

Acum, gazonul are un metru înălțime, aleile încă rezistă fără să fie surpate sau sparte de alte lucrări, buruienile au acoperit băncile, sistemele de irigații subterane pare că n-au mai fost pornite de luni bune, iar părinții le spun copiilor să nu intre în locurile de joacă, de teama căpușelor.

„La Ponton”, situația e trasă la indigo

În aceeași zonă, dar pe partea opusă a Parcului Bordei, pe Calea Floreasca, în zona cu pontoane, bălăriile sunt și mai mari! Iarba este deja arsă, iar singurii care ar putea fi fericiți de „munții” de vegetație crescută și netăiată ar fi cultivatorii de plante medicinale.

Doritorii de ceaiuri găsesc aici o plantație de mușețel sălbatic. Acesta nu a fost tăiat deloc în ultimele luni, fiind disponibil pentru cultivare fără niciun fel de problemă.

În zona pontoanelor nu s-a mai făcut igienizare de luni bune: bălăriile sunt la ele acasă, iarba e crescută excesiv, ciulinii au invadat la propriu întreaga zonă.

Singura intervenție a autorităților a fost acum câteva zile, atunci când cei de la Compania Municipală Eco Igienizare București, în calitate de operator de salubritate, au întreprins activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție. Dar doar pentru căpușe, nu și pentru țânțari sau șobolani.C

Aici trebuia să fie circuit turistic

În august 2018, Primăria Capitalei, condusă la acea vreme de Gabriela Firea, intra pe ultima sută de metri cu lucrările de amenajare a circuitului turistic pe Lacurile Floreasca-Tei. Acesta cuprindea amplasarea de băncuțe și cișmele, dar și un foișor.

„Proiectul își propunea valorificarea patrimoniului natural şi antropic reprezentat de Lacurile Floreasca şi Tei, cu zonele verzi adiacente acestora, prin activităţi turistice care să contribuie la dezvoltarea municipiului Bucureşti şi implicit a regiunii Bucureşti-Ilfov”, se arată în prezentarea Primăriei București.

Cum arăta proiectul pus la cale de Primăria București

– piste de biciclete cu o lungime de 4.410 metri liniari; 
– un loc de joacă pentru copii cu o suprafață de 832 mp (Lacul Floreasca);
– o sală polifuncţională cu o suprafață de 260 mp şi o capacitate de 360 de persoane (Lacul Floreasca);
– 5 platforme pentru activități culturale şi de agrement (4 pe Lacul Floreasca şi una pe Lacul Tei), care oferă posibilități de filmare, fotografiere a peisajului albastru şi verde, relaxare;
– două amfiteatre pentru activități culturale şi de agrement (unul pe Lacul Floreasca şi unul pe Lacul Tei);
– 3 piscine destinate agrementului (două în Floreasca şi una în Tei)
– 6 porturi turistice (4 în Floreasca şi două în Tei);
– 12 debarcadere (8 pe Floreasca şi 4 pe Tei) pentru ambarcațiuni mici de agrement şi ambarcațiuni turistice (vaporaşe, bărcuţe, echipamente pentru wind surf şi kite surf, canoe şi hidrobiciclete)

Răspunsul celor de la Compania Municipală Parcuri și Grădini

„Vă comunicăm că aceste servicii (nr. de igienizare – toaletare iarbă, arbuști) pe care ne dorim să le realizăm și pentru care suntem pregătiți, le putem presta numai pe baza comenzilor transmise de către PMB prin subordonata sa, ALPAB.

Contrar tuturor demersurilor noastre, din luna noiembrie anul trecut și până în luna aprilie ALPAB nu a mai transmis comenzi pentru servicii de întreținere și salubrizare spații verzi pentru parcurile pe care le are în administrare. În acest moment, comenzile primite de la ALPAB doar pentru servicii de cosire și colectare deșeuri sunt mult subdimensionate.

De asemenea, precizăm că zona ponton Lacul Floreasca nu se află în aria suprafețelor în care noi ne desfășurăm activitatea”, se arată în răspunsul primit de Libertatea, din partea celor de la Compania Municipală Parcuri și Grădini București.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro