Procesul a pornit de la o anchetă jurnalistică veche de opt ani privind un caz de corupție, presupusele legături dintre omul de afaceri Wilfredo Keng, bănuit de crimă, trafic de droguri și de persoane, și un fost judecător.
Riscă până la 7 ani de închisoare
Ressa și un colaborator al ei, Rynaldo Santos jr au fost eliberați luni, 15 iunie, pe cauțiune, riscând, însă, între șase luni și 7 ani de închisoare pentru ”calomnie digitală”.
Acuzațiile au fost aduse în baza unei noi legi privind calomnia care a intrat în vigoare în 2014, la 2 ani după ce Rappler a publicat prima dată ancheta respectivă. Conform rechizitoriului, procurorii au susținut că unele modificări aduse poveștii după adoptarea legii au constituit, de fapt, o ”republicare” și a însemnat că ar putea fi considerată calomnie.
”Vom continua să luptăm. Nu e este frică. Dacă nu vă folosiți drepturile, le veți pierde”, a spus ziarista, iar Amal Clooney, avocatul ei a completat: ”Verdictul a fost un afront la statul de drept, un avertisment puternic pentru presă și o lovitură pentru democrația din Filipine”.
”Într-o zonă de război, focurile vin dintr-o parte și poți să te protejezi”
E mai ușor să fii pe linia de front ca și corespondent de război decât să lupți pentru libertatea presei pentru că nici măcar nu știi unde este inamicul. Cel puțin atunci când te afli într-o zonă de război, focurile de armă vin dintr-o parte și ai cum să te protejezi.
Maria Ressa:
Anul trecut, Ressa era arestată de către ofițerii biroului național de investigații care au descins în redacția din Manila, stârnind un val de revoltă la nivel internațional.
Organizațiile care militează pentru libertatea presei au acuzat autoritățile din Filipine de acțiuni de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor. Jurnalista se confruntase și cu alte acuzații, inclusiv cea de evaziune fiscală.
Născută în Filipine, Ressa a crescut în SUA și s-a întors în țara natală în anii 1980, după căderea regimului autoritar al lui Ferdinand Marcos.
Vorbind după condamnarea jurnalistei, un purtător de cuvânt al președintelui Duterte a spus că acesta susține libertatea de exprimare, dar a cerut și ca ”hotărârea justiției să fie respectată”.
Libertatea presei din Filipine s-a deteriorat rapid sub conducerea lui Duterte, scrie CNN, iar acum țara se află pe locul 136 din 180 de țări clasificate la indicele de libertate de presă Reporters Without Borders (RSF).