Comentează”Breivik nu este şi nu a fost victima torturii sau tratamentelor inumane ori degradante”, afirmă Curtea de Apel din Oslo într-un comunicat.
Extremistul în vârstă de 38 de ani, care a ucis 77 de persoane în 2011, va face apel la Curtea Supremă, cea mai înaltă instanţă judiciară din ţară, a anunţat imediat avocatul său, Oystein Storrvik.
Într-o hotărâre care i-a stupefiat pe supravieţuitori şi pe rudele victimelor, un tribunal de primă instanţă a conchis, în aprilie, că Norvegia a încălcat articolul 3 al Convenţiei europene a drepturilor omului, care interzice orice tratament ”inuman” sau ”degradant”.
Judecătoarea a relevat izolarea prelungită a extremistului, ţinut la distanţă de alţi deţinuţi după ce a fost arestat, ceea ce, potrivit avocatului său, îi dăunează sănătăţii mentale. Statul norvegian a făcut apel.
Cei trei magistraţi au dat dreptate statului pe toată linia şi au respins astfel acţiunea lui Breivik. Extremistul consideră că Norvegia încalcă de asemenea articolul 8 al Convenţiei, care garantează dreptul la viaţă privată, prin faptul că-i controlează îndeaproape corespondenţa.
Curtea de apel norvegiană dă miercuri verdictul în procesul în care ucigașul în masă Anders Behring Breivik acuză statul că prin condițiile de detenție pe care i le asigură în penitenciar i se încalcă drepturile omului.
Instanța se va pronunța în acest caz după ce o curte inferioară a decis, în aprilie 2016, că unele condiții de detenție în care trăiește extremistul de dreapta care a ucis 77 de oameni sunt „inumane și degradante”.
Potrivit The Guardian, Breivik este nemulțumit de faptul că nu i se permite contactul cu alți deținuți din penitenciarul de maximă securitate din Skien, unde este ținut, că este adesea supus unor percheziții stricte, a fost adesea încătușat și i se violează corespondența.
Plângerile lui Breivik se leagă și de calitatea hranei sau de faptul că tacâmurile sunt din plastic, mai notează Guardian, amintind că deținutul cel mai costisitor al Norvegiei are la dispoziție un complex format din trei celule unde are acces la televizor, la jocuri video și la o sală de sport.
Tribunalul districtual din Oslo a decis că în acest caz nu sunt încălcate prevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului, dar că „interzicerea tratamentelor inumane și degradante reprezintă o valoare fundamentală în societatea noastră democratică și se aplică indiferent de circumstanțe, chiar și în tratamentul aplicat teroriștilor sau ucigașilor”.
Au fost respinse însă plângerile lui Breivik privind cenzurarea corespondenței. Atât deținutul, cât și procuratura au făcut apel la decizia din 2016.
Avocatul lui a afirmat, în schimb, că regimul de izolare în care este ținut îl face „vulnerabil din punct de vedere psihic” și că Breivik are nevoie de contact cu ceilalți deținuți, nu doar cu gardienii, personalul sanitar al închisorii sau cu reprezentanții lui legali.
În august 2012, Anders Behring Breivik a fost condamnat la 21 de ani de închisoare pentru atacurile comise în iulie 2011 la Oslo și pe insula Utoya, soldate cu moartea a 77 de persoane.
Mai precis, pe 22 iulie 2011, deghizat în poliţist, Breivik a urmărit timp de peste o oră participanţi la o tabără de vară a Tineretului laburist, pe Insula dUtoya şi a împuşcat 69 dintre ei, majoritatea adolescenţi. Cu un pic mai înainte, el a ucis alte opt persoane, detonând o bombă în apropiere de sediul Guvernului, la Oslo.
Citește și: Anders Breivik a dat în judecată statul norvegian. Extremistul a făcut salutul nazist în fața instanței