ComenteazăLa începutul anului 2014, mai mulți grefieri și judecători din cadrul Tribunalului Vrancea au aflat cu stupoare că o serie de hotărâri judecătorești pronunțate în procese civile de pe rolul acestei instanțe au fost falsificate, prin înlocuirea numelor părților din dosar. Miza: obținerea unor excepții pentru achitarea taxei de timbru la înmatricularea mașinilor.
O persoană civilă alertase procurorii că ar fi făcut demersuri la Tribunalul Vrancea pentru a obține o hotărâre judecătorească prin care să fie scutită de plata taxei de timbru, iar după ce a primit sentința, când a verificat pe portalul instanței a constatat că la numărul de dosar consemnat în documente figura un alt nume.
7 ani de anchetă
În ciuda acuzațiilor fără precedent, polițiștii și procurorii din Vrancea au reușit cu greu să descâlcească ițele acestui caz. Șapte ani a durat urmărirea penală, dosarul fiind instrumentat de procurorii Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani.
În urma verificărilor, s-a constatat că 16 hotărâri ce figurau a fi pronunțate de Tribunalul Vrancea au fost falsificate și ulterior folosite la Serviciul Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Vrancea pentru înmatricularea unor autoturisme fără plata taxei de timbru.
Autorul falsului modifica în conținutul hotărârii datele de identificare ale autoturismului, precum și ale reclamantului, numărul de dosar și data pronunțării hotărârii judecătorești. Pe sentința civilă falsificată era aplicată ștampila dreptunghiulară de grefă cu mențiunea rămânerii definitive și irevocabile și cea rotundă a Tribunalului Vrancea.
În cele din urmă, anchetatorii au descoperit vinovatul: toate cele 16 sentințe falsificate au fost puse la dispoziția titularilor de către agentul procedural al Tribunalului Vrancea Petruș Octav Cireașă.
Potrivit procurorilor, în luna octombrie 2013, mai multe persoane din județul Vrancea s-au adresat agentului procedural Cireașă pentru a afla cum pot scăpa de plata taxei pentru emisiile poluante pentru autoturismele pe care doreau să le înmatriculeze.
Agentul procedural le-a spus că pentru asta trebuie să dea statul în judecată și să aștepte soluționarea cauzei. Martorii întrebau dacă trebuie să apeleze la un avocat, însă acesta îi asigura că se va ocupa el de demersul juridic, contra cost.
Agentul procedural cu biroul în arhivă
Octav Petruș Cireașă își desfășura activitatea ca agent procedural în cadrul Tribunalului Vrancea din 2006. Avea biroul situat în arhiva Secției I a instanței, unde își desfășura activitatea și grefierul-șef. În biroul alăturat era Registratura.
Audiat de procurori, Octav Petruș Cireașă și-a recunoscut faptele.
El susține că niște prieteni i-au cerut să le introducă acțiuni în instanță pentru scutirea taxei de timbru la înmatriculare, iar pentru unul dintre aceștia a uitat să depună documentele.
Așa că a decis să falsifice o hotărâre de instanță. A luat pe un memory stick, de pe calculatorul unuia dintre grefierii de la Registratură, o hotărâre de instanță și a copiat-o în calculatorul de acasă.
Văzând că acestă modalitate este funcțională, inculpatul a mai falsificat 15 încheieri, în total a falsificat 16 sentințe civile. De la unele persoane a perceput anumite sume de bani, sume care variau între 100 și 200 de euro. Încheierile respective le redacta la domiciliul său, pe calculatorul personal, după care, mergea la sediul instanței unde le aplica ștampile pentru conformitate, fără să fie văzut de vreun coleg.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani:
Acord de recunoaștere validat și pedeapsă cu suspendare
Agentul procedural le-a declarat anchetatorilor că persoanele care au beneficiat de hotărârile judecătorești falsificate nu aveau cunoștință de modalitatea de obținere a acestora, crezând că sunt obținute printr-o procedură legală.
La finalul anchetei, procurorii au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Octav Petruș Cireașă, stabilindu-i o pedeapsă de un an și opt luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată și complicitate la uz de fals, cu amânarea aplicării pedepsei.
Procurorii nu au aplicat nicio interdicție privind drepturile civile, respectiv dreptul de a-și mai exercita profesia, chiar dacă infracțiunile comise au avut legătură cu serviciul. Acordul de recunoaștere a fost validat de Judecătoria Focșani pe 26 aprilie, anul curent, hotărârea de condamnare rămânând definitivă.
În tot acest timp, agentul procedural Cireașă a continuat să activeze în cadrul instanței.
Faptele disciplinare s-au prescris
Libertatea a solicitat un punct de vedere conducerii Tribunalului Vrancea. În răspunsul comunicat ziarului, președintele instanței a precizat că angajatul condamnat continuă să își desfășoare activitatea în cadrul Tribunalului. Despre situația sa a fost anunțată conducerea Curții de Apel Galați, în jurisdicția căreia se află instanțele din Vrancea.
Potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, președinții Curților de Apel sunt cei care numesc în funcție personalul auxiliar de specialitate și tot ei sunt cei care decid sancțiuni disciplinare, eventual încetarea contractelor de muncă.
Potrivit statutului privind personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și al Parchetelor, singura sancțiune pe care o poate aplica conducătorul instanței/Parchetului unde s-a comis abaterea disciplinară este avertismentul.
Toate celelalte sancțiuni, mai aspre, pot fi dispuse doar de președinții Curților de Apel, respectiv procurorii șefi ai Parchetelor de pe lângă acestea.
Soluția de criză: mutarea la o instanță inferioară
Deși sentința prin care i s-a aplicat pedeapsa cu suspendare a fost pronunțată încă din 26 aprilie, până la sfârșitul lunii iunie, împotriva agentului procedural nu a fost luată nicio măsură, acesta desfășurându-și activitatea în mod obișnuit la instanța unde falsificase sentințele.
Președintele Curții de Apel Galați admite că este un caz care nu le face cinste, iar angajatul, raportat la faptele comise, nu ar mai avea ce căuta în sistem. Cu toate acestea, el nu poate fi concediat, pentru că legislația nu permite acest lucru.
Drept urmare, o primă soluție adoptată de conducerea Curții de Apel Galați a fost să instituie o procedură de monitorizare a agentului procedural pe o perioadă de doi ani.
„După încheierea fiecărei luni va fi întocmit un raport ce va fi înaintat Curții de Apel Galați, cu privire la comportamentul general al angajatului, la modul în care acesta respectă normele de etică și deontologie profesională și la situația întârzierilor în efectuarea lucrărilor și care va conține și verificări, prin sondaj, cu privire la calitatea lucrărilor”, a precizat, pentru Libertatea, președintele Curții de Apel Galați, jud. dr. Cosmin-Răzvan Mihăilă.
Pe lângă procedura de monitorizare, s-a dispus detașarea agentului procedural la o instanță inferioară, Judecătoria Panciu, pentru o perioadă de un an.
Ministerul Justiției, sesizat pentru modificarea legii
Având în vedere situația în care un angajat de instanță condamnat pentru falsificarea unor sentințe, continuă să lucreze în sistem, pentru că statutul nu permite excluderea lui, deoarece pedeapsa este cu amânarea aplicării, conducerea Curții de Apel Galați a sesizat pe 6 iulie Ministerul Justiției pentru modificarea și completarea legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor de pe lângă acestea.
În prezent, potrivit Legii 567/2004, personalul auxiliar al instanțelor poate fi eliberat din funcție ca urmare a condamnării definitive pentru săvârșirea unei unei infracțiuni de natură a aduce atingere profesiei.
„Prevederile statutului sunt lacunare și nu permit eliberarea din funcție a personalului auxiliar de specialitate sau a personalului conex care a săvârșit fapte sau acte de natură penală care afectează în mod vădit demnitatea și probitatea profesională, precum și imaginea justiției”, a mai subliniat președintele Curții de Apel Galați.
În sesizarea comunicată Ministerului Justiției, acesta a solicitat modificarea Legii 5667/2004, în sensul includerii la cauzele de eliberare din funcție și cazurile cu amânarea aplicării pedepsei, respectiv renunțarea la amânarea pedepsei, atunci când faptele vizează infracțiuni care aduc atingere prestigiului profesiei și imaginii instituției, precum și pentru „efectuarea unui examen al legislației în ce privește cauzele de eliberare din funcție pentru mai multe profesii, care prezintă necorelări față de Codul Penal actual”.