4 comentariiCuprins:
Modul în care se desfășoară un proces civil este reglementat de Codul de Procedură Civilă (CPC), iar în cazul pronunțării sentințelor, Codul prevede că „în cazuri justificate, dacă instanţa nu ia hotărârea de îndată, pronunţarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăşi 15 zile”. Același Cod de Procedură Civilă prevede că „hotărârea se redactează și se semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori”.
Situația absurdă de la Judecătoria Timișoara
Libertatea a identificat un caz de la Judecătoria Timișoara în care de la finalizarea procesului până la pronunțarea sentinței au trecut șase luni, iar de la pronunțare la motivare au mai trecut trei luni și jumătate. E vorba de un proces în care Cerealcom, o firmă deținută de Mioara Simcelescu, „regina cerealelor” din Banat, care deține și Cazarma U, o clădire istorică din centrul Timișoarei, a dat în judecată o altă firmă, Optim Project Management, cu care a avut încheiat un contract.
Potrivit datelor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, procesul a fost finalizat în 29 ianuarie 2024, iar sentința a rămas în pronunțare pentru data de 13 februarie 2024. Ulterior, pronunțarea unei decizii a fost amânată de 11 ori, până în 31 iulie 2024, când a fost luată o decizie. După o amânare de șase luni a pronunțării, chiar dacă termenul de motivare a deciziei este de 30 de zile, până la începutul lunii noiembrie 2024, hotărârea pronunțată de Judecătoria Timișoara la finele lunii iulie 2024 nu a fost motivată și transmisă părților.
„Nu e vorba doar de amânarea de pronunțare. S-au schimbat și judecătorii”
Avocata Daniela Gunther, care a reprezentat în acest proces firma reclamantă, a declarat pentru Libertatea că termenele din Codul de Procedură Penală „sunt de recomandare, nu e niciunul imperativ”.
„Se motivează tot timpul încărcătura pe complet. Motivele pe care le vor invoca bănuiesc că sunt obiective. Nu este normal să se anunțe pronunțarea de atâtea ori. E clar că actul de justiție suferă. Aici nu e vorba doar de amânarea de pronunțare. S-au schimbat și judecătorii. A intrat la un moment dat un judecător nou”, a declarat Daniela Gunther.
Potrivit avocatei, după pronunțare, pentru că motivarea întârzia, ambele părți din proces au făcut cerere de redactare a motivării.
Judecătoria Timișoara refuză să explice motivele amânărilor
În 12 noiembrie 2024, Libertatea i-a cerut Judecătoriei Timișoara să comunice numele judecătorului de caz, motivele amânărilor succesive ale pronunțării, dar și termenul în care a fost redactată motivarea hotărârii din dosarul amintit. De asemenea, Libertatea i-a solicitat Judecătoriei Timișoara să transmită care este termenul mediu de redactare a motivărilor la Judecătoria Timișoara și ce prevede legea cu privire la termenele de pronunțare și motivare.
În urma solicitării formulate de Libertatea, Judecătoria Timișoara a transmis, o zi mai târziu, în 13 noiembrie 2024, că judecătorul din dosarul 2548/325/2021 a fost Teodora Eliza Groza și soluția pronunțată în 31 iulie 2024 „a fost redactată ulterior, la data de 13.11.2024, iar comunicările au fost transmise părților la aceeași dată”.
„Referitor la termenul mediu de redactare a hotărârilor judecătorești la nivelul Judecătoriei Timișoara, vă aducem la cunoștință că acesta este de 20 de zile”, a mai transmis Judecătoria Timișoara, care a refuzat să răspundă altor întrebări cu justificarea că „nu se încadrează în noțiunea de informație de interes public” sau răspunsurile la întrebările legate de prevederi legale pot fi găsite în Codul de Procedură Penală și alte legi, „accesibile oricărei persoane interesate”.
Practic, Judecătoria Timișoara a transmis că motivarea hotărârii din dosarul 2548/325/2021 a fost redactată la trei luni și jumătate de la pronunțare, la o zi după ce Libertatea a solicitat lămuriri despre această situație. Totodată, Judecătoria a refuzat să explice motivele pentru care pronunțarea a fost amânată șase luni, iar motivarea trei luni și jumătate. Potrivit avocatei Gunther, până în data de 20 noiembrie (o săptămână după finalizarea motivării), hotărârea încă nu a fost comunicată firmei reclamante.
Judecătoarea de caz, transferată la București înainte de a-și motiva decizia de la Timișoara
Potrivit datelor de pe site-ul Administrației Prezidențiale, Teodora Eliza Groza a devenit judecător în urma decretului președintelui Klaus Iohannis din 16 mai 2023. Site-ul Consiliului Superior al Magistraturii arată că în noiembrie 2023, judecătoarea Teodora Eliza Groza a încercat să se transfere de la Timișoara la o judecătorie de sector din București, dar cererea i-a fost respinsă. În ședința din 14 mai 2024, Secția pentru Judecători a CSM a aprobat însă transferul judecătoarei Groza de la Timișoara la Judecătoria Sectorului 3 București, începând cu data de 1 august 2024.
Mai mulți magistrați consultați de Libertatea au explicat că, deși legea nu impune expres acest lucru, în cazul unui transfer de la o instanță la alta, există uzanța ca judecătorul să își finalizeze hotărârile înainte de transfer sau imediat după. În acest caz, dacă transferul a fost realizat la 1 august 2024, cel puțin o motivare a rămas neredactată până la data de 13 noiembrie 2024.
Sergiu Stănilă, decanul Baroului Timiș: „Situația e complet nefirească”
Decanul Baroului Timiș, avocatul Sergiu Stănilă, a declarat pentru Libertatea că amânarea pronunțărilor și a motivărilor este justificată prin „numărul mic al judecătorilor și al grefierilor raportat la volumul de muncă”.
„În opinia mea nu este un motiv care să susțină sau să justifice o asemenea întârziere, atât în pronunțarea, cât și în redactarea hotărârilor judecătorești. A fost o situație similară până nu demult și în procesul penal, care a fost remediată de legiuitor prin aceea că, la momentul pronunțării hotărârii, se și redactează motivarea”, a explicat decanul Baroului Timiș.
Sergiu Stănilă a mai declarat pentru Libertatea că în condițiile în care nu există o sancțiune clară pentru încălcarea termenelor, acestea rămân în stadiul de „recomandare, cu toate consecințele de rigoare”.
„Firește că se dau peste cap o grămadă de proceduri, speranțele până la urmă legitime ale părții care participă în litigiul respectiv, așteptările profesionistului și modulul său de lucru. Sunt o grămadă de consecințe. Situația e complet nefirească”, a punctat avocatul Stănilă.
El insistă că volumul foarte mare de muncă „trebuie să fie un motiv pentru a gestiona mai bine activitatea, nu ca să-l invoci cu titlu de scuză pentru că nu poți să respecți niște termene legale, procedurale, ale căror consecințe pot afecta într-o foarte mare măsură înfăptuirea actului de justiție”.
Decanul Baroului Timiș spune că situația semnalată de Libertatea „nu este o situație izolată”. „Dacă am fi în prezența unor cazuri absolut izolate, să zicem că ar putea fi mai ușor de digerat, nu neapărat de acceptat. Raportându-ne la volumul de dosare și la competența generală și materială a instanței de judecată, cred că la judecătorie e totuși cea mai mare problemă”, a mai declarat Sergiu Stănilă pentru Libertatea.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!