Grafologul criminalist Radu Constantin (foto) definește scrierea din jurnalul lui Florin Mircea Buliga drept mică, ghirlandiformă, dar și cu elemente de unghi și triunghi, spațiată, cu mișcări ample (mai ales la majuscule).
Specialistul a observat semne de întrebare și exclamare grupate câte două sau trei, în general înclinate dreapta – dar sunt și fragmente cu înclinare ilegală –, iar scrierea este fluctuantă (șerpuitoare). Atunci când se întrebuințează semnele întrebării și exclamării de regulă fragmentul de scriere este exuberant cu finale ale barelor ”t” ascuțite și lungi. Ce înseamnă acest lucru?
”Reacționează agresiv față de orice opoziție”
”Subiectul, adică Florin Mircea Buliga, prezintă impasibilitate la bucuriile sau suferințele altuia, individualitate care se supără ușor, cu reacție de neplăcere și antipatie, asprime, încăpățânare, gelozie, invidie sau nerecunoștință. Eul său este foarte ”sensibilizat” și reacționează agresiv față de orice opoziție, șoc sau contrarietate venite din exterior (A.Vels), iar Klages spune că ar fi vorba de dezgust de viață (elementele unghiulare)”, spune Radu Constantin.
La cei 44 de ani ai săi, Florin Mircea Buliga are nevoie de libertate, de spațiu, înclinare impulsivă și sugestionabilă (scriere parțială), natură frământată (scriere mică).
La subiectul studiat de grafologul criminalist se manifestă o predominare a elanului instinctiv în formă primară, nervozitate, reacții emotive și exagerații de origine subconștientă, lipsită de măsură și de stăpânire a ideilor și a conduitei (scriere exuberantă).
Florin Mircea Buliga
Are ”nevoie de exteriorizare continuă” pentru a masca adevărata sa înfățișare interioară
”La subiect pot apărea momente cu supraexcitație comportamentală (semnele de întrebare și exclamare, câte două – trei), perioade de nestăpânire, impulsivitate, necontrolat (după Helmut Ploog, scriere cu înclinare dreapta), inconstanță, caracter schimbător în proiecte și în conduită, spirit variabil (scriere fluctuantă). Subiectul are scriere cu gesturi ample (mai ales la majuscule) pentru care J. Crepieux-Jamin spune că are ”nevoie de exteriorizare continuă” pentru a masca adevărata sa înfățișare interioară. Regresiunea în unghi (mai ales la ”g”-uri) comunică un anumit ton de opoziție, de duritate, de uscăciune sau răceală, dar și introversiune în domeniul instinctiv, în particular autism erotic și sexual, narcisism”, spune Radu Constantin.
Cu o atitudine refractară la orice idee de sacrificiu, de cedare a beneficiilor, în raporturile sociale subiectul studiat urmărește numai foloase. Are lipsă de considerație pentru ceilalți. Delicvenții au adesea acest tip de grafism. El denotă inadaptare, minciună, înșelăciune, disimulare, lașitate morală.
Agresivitatea ranchiunoasă, susceptibilitatea iritabilă și colerică, instinctul de răzbunare sunt exprimate prin scrierea regresivă, sinistrogiră.
Subiectul are perioade de surescitare, exaltare, mergând până la a fi ieșit din minți (”împănarea” textelor cu cuvinte scrise cu majuscule cum se întâmplă la pagina 16).
”Lipsă de armonie, dificultate de a asimila în mod identic conținuturile interne și cele de origine externă, dezechilibru între tendințele individuale și exigențele anturajului. Scrierea grupată relevă atitudinea inegală, inhibiția, îndoiala și indecizia subiectului. Are o atitudine ostilă față de alții, după Oscar Del Torre, acest lucru fiind reflectat de finalele lungi și ascuțite de la barele ”t”-urilor”, ne-a mai spus Radu Constantin, membru al Societății Franceze de Grafologie și al Asociației Grafologice Italiene, membru al Societății Române de Criminologie și Criminalistică și al Asociației Criminaliștilor din România.