ComenteazăParlamentul de la Tallinn a votat rămânerea ei în funcţie după ce partidul liberal „Refoma”, condus de Kaja Kallas, a format o coaliţie majoritară împreună cu un alt partid liberal, „Estonia 200′, şi cu Partidul Social-Democrat.
Guvernul eston a decis deja creşterea bugetului Apărării până la 3% din PIB. Kaja Kallas a precizat că pentru finanţarea acestui obiectiv vor creşte taxele, având în vedere perioada de contracţie a economiei.
Ea a mai promis că noul Cabinet va legaliza „cât mai rapid posibil” căsătoriile gay, astfel încât Estonia să fie primul stat din Europa Centrală şi de Est care să adopte o asemenea măsură.
Întrebată dacă doreşte să obţină postul de secretar general al NATO, Kaja Kallas a răspuns pentru Reuters: „Tocmai am terminat discuţii foarte dificile pentru o coaliţie, pentru a forma un guvern. Sunt prim-ministru al Estoniei şi încerc să rezolv toate problemele pe care le avem aici”.
Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se încheie la sfârșitul lunii septembrie, iar numele lui Kallas este unul dintre cele vehiculate în discuțiile dintre diplomați și în relatările din presă ca potențial succesor. Speculațiile s-au intensificat după ce Stoltenberg a anunțat în februarie că nu dorește să își prelungească mandatul.
Kallas a atras atenția politică pe scară largă în Europa, fiind unul dintre cei mai puternici aliați ai Ucrainei, împingând națiunile europene să facă mai mult pentru a sprijini Kievul. Însă unii diplomați spun că ea are o atitudine prea radicală împotriva Rusiei pentru a putea conduce Alianța Nord-Atlantică, ai cărei membri sunt angajați să ajute Ucraina în războiul cu Rusia, dar își doresc să evite o confruntare directă cu Moscova.
Cheltuielile din domeniul Apărării
Potrivit diplomaților NATO, cursa pentru succesiunea lui Stoltenberg la șefia alianței militare nu a intrat încă în linie dreaptă și unii nu exclud o nouă prelungire a mandatului actualului secretar general.
„Nu mi se va oferi postul de secretar general al NATO, nu cred”, a declarat Kallas.
Noul guvern al națiunii de 1,3 milioane de locuitori s-a angajat să îi împingă pe aliații săi din NATO să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărarea lor și să primească Ucraina în alianță – deși prima variantă pare puțin probabilă, unele state membre exprimându-și deja reticența.
Cu toate acestea, Kallas a semnalat că sprijinul său pentru Ucraina în ceea ce privește donarea de echipamente militare va trebui să fie redus după ce a ajuns până acum la peste 1% din PIB.
„Am dat foarte mult. Asta înseamnă că avem mai puțin de dat … Acum trebuie să ne concentrăm pe refacerea stocurilor noastre, pe pregătirea pentru apărarea noastră”, a precizat ea pentru Reuters.
„Având în vedere cât de mult a dat o țară mică precum Estonia, cred că aliații mai puternici, cu vecini mult mai prietenoși decât ai noștri, încă mai au ceva în depozitele lor ce pot trimite” Ucrainei, a mai spus ea.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina