„Refuz să le numesc alegeri, le numesc o operațiune specială de numire”, le-a spus Kallas reporterilor, la summitul Consiliului European.

Comentariile liderului estonian fac referire la „operațiunea militară specială” a Kremlinului, eufemismul pe care Moscova îl folosește pentru a se referi la invazia sa pe scară largă în Ucraina. Invazia durează de mai bine de doi ani, a lăsat multe orașe ucrainene în ruină și s-a soldat cu mii de morți de ambele părți.

În urma alegerilor prezidențiale din Rusia, care au durat trei zile, Putin și-a asigurat încă șase ani la putere, obținând 87% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale publicate duminică. Dar Occidentul a condamnat pe scară largă scrutinul, considerând că alegerile au fost „fraudate” și că ele au reprezentat o „farsă”, subliniind lipsa unor adversari reali și reprimarea oricărei opoziții.

„Aceasta este o altă întrebare, de ce joacă acest joc: pentru a arăta că au alegeri, deși ei înșiși nu cred în asta”, a declarat Kallas. „O fac, de fapt, pentru a submina alegerile noastre, democrația noastră”, a continuat șefa guvernului de la Tallinn.

Kallas este unul dintre cei mai vocali lideri UE care au ajutat până acum Ucraina, îndemnând alte țări să nu ezite în susținerea Kievului în timp ce acesta rezistă forțelor lui Putin.

Decizia ei de îndepărtare din orașul Narva, din estul Estoniei, a monumentelor de război care datează din perioada sovietică i-a adus chiar și un loc pe lista persoanelor căutate de Rusia, luna trecută.

Kallas a adăugat că, în opinia ei, Putin nu ar trebui să fie numit „președinte”, având în vedere că se presupune că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte.

Citiți și:

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News