Senatoarea de California Kamala Harris a fost prima femeie de culoare și de origine asiatică nominalizată pentru funcția de vicepreședinte al SUA de către unul dintre cele două partide majore ale țării.
Echipa Joe Biden – Kamala Harris o oglindește, parțial, pe cea făcută de Barack Obama cu Joe Biden în 2008: un bărbat alb vârstnic, cu experiență politică lungă, un om al sistemului, alături de un politician de culoare, care a petrecut doar patru ani în Senat și totuși a reușit să își construiască o poziție proeminentă, scrie NPR.
De data aceasta însă, Biden este pe treapta înaltă, cea de președinte.
Vârsta lui Biden – 77 de ani – și faptul că el însuși s-a prezentat drept un “candidat de tranziție”, oferă argumente pentru un viitor de lider al Partidului Democrat pentru Harris.
O politiciană moderată, pragmatică și una dintre fostele rivale ale lui Biden în alegerile primare democrate, Harris a avut o carieră în procuratură, înainte de a fi aleasă în Senatul SUA în 2016.
În vârstă de 55 de ani, Harris s-a născut în Oakland, California, unul dintre cele mai progresiste state americane.
Când și-a anunțat candidatura la prezidențiale, de ziua lui Martin Luther King, în 2019, ea s-a prezentat ca o politiciană care sparge barierele și care poate face istorie.
De aceea i-a adus un omagiu lui Shirley Chisholm, prima femeie de culoare care a fost aleasă în Congresul SUA în 1968 și prima femeie care a încercat să obțină nominalizarea Partidului Democrat pentru alegerile prezidențiale, notează New York Times.
Un procuror “progresiv”
Harris a fost procuror districtual între 2004 și 2011 și procuror general al Californiei între 2011 și 2017.
Cariera ei în procuratură a fost una dintre temele principale din campania primară pentru prezidențiale și cel mai probabil va fi discutată și la alegerile generale, în special în contextul dezbaterii privind brutalitatea poliției și a rasismului.
Harris s-a descris drept un procuror progresiv și a subliniat mereu că este posibil să fie dură împotriva ilegalităților, dar să confrunte totodată inechitățile din sistemul de justiție american.
Ea a spus că a devenit procuror tocmai pentru că a crezut că va putea să schimbe sistemul din interior, un mesaj care a devenit central și în campania sa prezidențială.
Dar anumite aspecte ale carierei sale au atras critici.
Ca procuror general a pus sub acuzare foarte rar polițiști care au ucis civili, deși, în momentul în care a părăsit postul, deschisese deja câteva dosare de evaluare a unor departamente de poliție.
A fost, totodată, criticată pentru că a refuzat să permită o analiză ADN amănunțită care ar fi putut să îl exonereze pe Kevin Cooper, un bărbat de culoare condamnat la moarte.
O opozantă a pedepsei cu moartea, a refuzat să o ceară atunci când un polițist a fost ucis în San Francisco în 2004, un episod care i-a atras critici.
Dar în 2014, când un judecător a declarat pedeapsa cu moartea neconstituțională în California, ea a făcut recurs la această decizie, spunând că este obligată de funcția sa.
Cariera de senatoare
În timpul scurtului mandat în Senatul SUA, Harris s-a remarcat prin atacurile dure la adresa administrației lui Donald Trump și a oamenilor nominalizați la funcțiile înalte din stat – Brett M. Kavanaugh pentru Curtea Supremă sau Jeff Sessions pentru funcția de procuror general.
Recent, ea a încercat să se apropie de aripa de stânga a Partidului Democrat, susținând inițial poziția lui Bernie Sanders pe tema extinderii asigurărilor de sănătate, înainte de a reveni asupra acestei decizii, în timpul campaniei prezidențiale.
A susținut, de asemenea, propunerile de majorare a salariului federal minim la 15 dolari pe oră.
Harris a fost o susținătoare vocală a reformei sistemului de justiție în contextul dezbaterii pe tema discriminării rasiale, care s-a amplificat după uciderea lui George Floyd.
Un atac la Biden care a rămas în memorie
Harris a abandonat candidatura la prezidențiale la sfârșitul anului trecut, pe fondul rezultatelor mediocre și a nivelului scăzut de finanțare.
Per total, campania sa a avut lacune, iar candidata nu a reușit să prezinte o platformă clară și închegată, în special pe tema asigurărilor de sănătate.
Urcase inițial în sondaje, după o performanță bună în prima dezbatere electorală televizată, dar a căzut ulterior și nu și-a mai revenit.
Un moment puternic din campanie, devenit viral, a fost cel în care Harris a pus sub semnul întrebării politicile lui Joe Biden în privința discriminării rasiale.
Harris a apreciat că a fost “dureros” să îi audă comentariile despre modul în care a colaborat cu doi senatori care “şi-au construit reputaţiile şi carierele pe baza segregării rasiale din această ţară”.
Harris a recunoscut că nu îl consideră rasist pe Biden, dar l-a acuzat de colaborarea cu cei doi senatori, la începuturile carierei sale de 36 de ani în Senatul SUA, când s-a opus transportului cu autobuze al elevilor la şcolile în care fusese abolită segregarea.
Ea şi-a amintit că a beneficiat de autobuzele şcolare, ceea ce nu ar fi fost posibil dacă ar fi fost aplicate politicile respective.
A fost un atac direct, care l-a afectat pe Biden în sondaje, pe termen scurt.
Unii aliați și donatori ai candidatului democrat la prezidențiale au atras atenția că atacul lui Harris a fost unul prea dur și prea personal pentru ca senatoarea să poată fi nominalizată pentru postul de vicepreședinte.
Problema a fost speculată, de altfel, și de Donald Trump. Acesta a spus că alegerea lui Harris i se pare curioasă, ținând cont de atacul senatoarei la adresa lui Biden.