„Nu va exista nicio extindere Schengen cât timp frontiera externă nu e protejată”. Noi declarații ale cancelarului austriac după blocarea României

Nehammer și-a reiterat poziția intransigentă față de primirea celor două state în Schengen, explicând că refuzul este „o chestiune de securitate” pentru țara sa. Șeful guvernului de la Viena și-a reluat, în context, și criticile față de politica de azil „eronată” a Uniunii Europene şi a acuzat presiuni la adresa Austriei.

În opinia lui Nehammer, dezbaterea privind migraţia a fost din nou pusă în mişcare la nivelul blocului comunitar odată cu veto-ul Austriei.

Blocarea de către Austria, joi, a aderării României şi Bulgariei la spaţiul fără controale la frontieră a stârnit valuri la nivel european. Criticile au fost exprimate nu numai de șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, ci şi de guvernele de dreapta din Italia şi Ungaria, cunoscute ca fiind de linie dură în materie de migraţie. La rândul ei, România a recurs la măsuri diplomatice drastice şi şi-a rechemat ambasadorul de la Viena, pe Emil Hirezeanu, pentru consultări, amintește Die Presse.

„Aceasta este o problemă de securitate şi trebuie rezolvată odată”

„Nu va exista nicio extindere (Schengen) atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient. Politica de azil eşuată a UE a cauzat această situaţie. Ameninţările şi argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei”, a afirmat cancelarul. „Atâta timp cât 75.000 de străini ajung neînregistraţi în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate şi trebuie rezolvată odată”, a punctat Karl Nehammer sâmbătă, apărând decizia Vienei de a bloca aderarea celor două state.

Recomandări

Război Israel-Iran, ziua 11. Israelul a bombardat ținte guvernamentale din Teheran: Trump vrea o soluție diplomatică, dar administrația sa așteaptă riposta Iranului

După ce, de la jumătatea lunii noiembrie, tunisienii nu mai au voie să intre în Serbia fără viză, din ianuarie acest lucru se va aplica şi indienilor, ceea ce ar fi de natură să oprească „turismul de azil prin Serbia”, crede cancelarul austriac. El spune că solicitările de azil din partea tunisienilor au „scăzut drastic” după ce au încetat să mai fie scutiţi de vize.

Cifrele invocate de Viena, puse sub semnul întrebării

Ministerul austriac de Interne, condus de Gerhard Karner, a citat, de asemenea, o serie de cifre pentru a explica abordarea restrictivă a Austriei. 40% dintre migranţi ar veni la Belgrad cu avionul şi apoi ar ajunge în Austria cu ajutorul traficanţilor prin Serbia şi Ungaria sau prin Serbia, România şi Ungaria. Alţi 40% intră în Austria pe cale terestră din Turcia, prin Bulgaria sau România şi Ungaria.

Cifre similare au fost recent puse sub semnul întrebării de experţi în migraţie, precum Judith Kohlenberger, notează Die Presse.

„Din punct de vedere pur geografic, Bulgaria nu este o rută relevantă pentru persoanele care călătoresc fără viză în Serbia. Şi doar trei la sută dintre toţi solicitanţii de azil din Austria iau ruta prin România”, a scris Kohlenberger, într-un mesaj publicat pe Twitter. „Faptul că Austria dă vina pe România şi Bulgaria, dar nu şi pe Ungaria sau Croaţia, este iraţional şi ipocrit”, a mai afirmat experta în migrație.

Recomandări

Baremul de corectare la limba română pentru Evaluarea Naţională 2025

Ministerul de Interne de la București a contrazis cele trei procente despre care vorbeşte Kohlenberger, deşi şi România a acuzat anterior Austria că a argumentat cu cifre false, mai scrie cotidianul austriac.

Și alți lideri ai Partidului Popular apără decizia lui Nehammer

În timp ce ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, membru al aceluaişi partid conservator ÖVP (Partidul Popular Austriac) din care face parte cancelarul Nehammer, a subliniat vineri, la mai multe posturi de radio, că acţiunea Austriei nu a fost un veto, ci mai degrabă un „apel la ajutor”, liderul regional din Viena al formațiunii, consilierul Karl Mahrer, a cerut sâmbătă, într-o declaraţie, ca veto-ul Austriei să fie luat în serios.

Este necesară „o regândire a politicii de azil şi migraţie în Europa. Aceasta este singura modalitate de a garanta libertatea şi securitatea ca drepturi fundamentale”, a declarat Mahrer.

O discuţie despre distribuţia solicitanţilor de azil într-o „Europă a libertăţii de călătorie şi a unor sisteme sociale complet diferite nu ar duce nicăieri. O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai funcţionează, nu are sens”, a spus el.

Foto: Profimedia Images