ComenteazăUPDATE 30 aprilie, 15.30: Proiectul de hotărâre a fost aprobat de consilierii generali în ședința CGMB de joi.
Proiectul Planului Urbanistic Zonal este realizat de SC Vego Concept Engineering SRL, firma deținută de Virgil Profeanu, arhitectul fără studii în domeniu care face PUZ-uri pe gratis pentru primării, despre care Libertatea a scris aici.
Terenul de fotbal dintre blocuri
Girueta a fost una dintre cele 57 de baze sportive care au funcționat în București până în 1989. Cele mai multe au ajuns acum în paragină sau au dispărut complet. Printre ele: Rocar, Progresul, Timpuri Noi sau o parte din Cireșarii.
„Era o bază sportivă de calitate. Oficial, la Girueta se juca fotbal amator. Neoficial, fotbaliștii erau chiar profesioniști. A ocupat un loc important în viața cartierului și a rămas profund în memoria oamenilor”, a declarat antropologul Andrei Mihail pentru Libertatea.
Profesor la SNSPA, Andrei Mihail este,
la 35 de ani, autorul unei lucrări de cercetare despre terenurile de cartier
din București.
Obligați de lege să amenajeze un teren
sportiv
Girueta a rămas doar în memoria
oamenilor, pentru că nimic de pe terenul din Drumul Găzarului care acum este
plin de buruieni nu spune că acolo a fost o bază sportivă. Nici gardul care îl
înconjoară nu mai este întreg, iar cele câteva construcții sunt distruse
aproape complet. Spațiul este o ruină.
Potrivit legii, proprietarii de terenuri pe care au existat baze sau terenuri sportive și vor să îi schimbe destinația sunt obligați să amenajeze o altă astfel de bază.
Astfel, centrul comercial va avea, pe
acoperiș, și un teren sportiv, cu acces liber oricui.
Despre un magazin în locul bazei Girueta
se vorbea încă din 2018, iar locuitorii din zonă nu sunt încântați de
idee.
Hipermarketul va fi înghesuit între blocuri și va crește traficul rutier.
„Din ce mi-au spus mie, nu sunt
încântați pentru că nu îi înțeleg nevoia. Au deja un hipermerket în zonă, un
Lidl, plus că e un loc îngust. Se vor aduna multe mașini, traficul va fi mai
mare”, spune antropologul.
Kaufland: „Ne extindem pentru a fi mai aproape de clienți”
Într-un răspuns oferit ziarului, Kaufland spune că terenul de sport sintetic va fi amenajat pe acoperiș și va avea 800 de metri pătrați, astfel că „ține cont de nevoile comunității”. Pe lângă acest teren, vor fi și numeroase spații verzi, promite Kaufland, dar și un număr mare de locuri de parcare.
„Kaufland România caută în permanență să
fie cât mai aproape de clienți, de aceea se extinde în zone neacoperite de
rețea, pe criterii de proximitate. Proiectul noului magazin Kaufland România
respectă și va respecta toate reglementările legale și urbanistice în vigoare
și va aduce un aspect curat și modern zonei, care în acest moment este
nefolosită. (…) În tot ceea ce face, Kaufland investește în dezvoltarea
responsabilă, punând mare accent pe sustenabilitate și rolul de vecin implicat
în comunitate”, se arată în răspunsul la solicitarea Libertatea.
„Terenurile de cartier erau importante pentru societate”
Deși îl consideră mai degrabă „un spațiu
de joacă în mall” cu efect de marketing pentru a-și atrage Kaufland clienții,
chiar și printr-o obligație legală, Andrei Mihail spune că e „mai bine decât
nimic”.
În același timp, afirmă cercetătorul, astfel de baze sportive mici, dintre blocuri, nu sunt doar o „poveste frumoasă a nostalgicilor”, ci au o importanță majoră pentru societate, inclusiv dacă vorbim despre sănătatea copiilor.
„Terenurile mici de sport din cartiere
au fost construite de comuniști, ok, dar trebuie să ne gândim la importanța lor
pentru societate. Spunem că cei mici nu mai fac sport, stau în casă și se joacă
pe calculator, dar unde să iasă? În spatele blocului, printre mașini? Acum,
cluburile mari de sport sunt mai mult private și pe bani, destinate mai degrabă
familiilor cu bani”, spune Andrei Mihail.
El e de părere că autoritățile ar trebui
să investească mai puțin în cluburile mari, de performanță, și să facă, în
schimb, sportul accesibil pentru toți.
„Pentru sportul de performanță există sponsori. Nu spune nimeni să nu investească statul în el, dar să o facă mai degrabă pentru a oferi infrastructură bună, nu să ofere salarii foarte mari sportivilor”, a explicat cercetătorul pentru Libertatea.