Kelemen Hunor, candidatul UDMR la președinția României I Portret

Kelemen Hunor – date personale

• Data nașterii: 18.10.1967 (zodia balanță)
• Locul nașterii: comuna Cârța, județul Harghita
• Soție: Eva Czezar
• Copii: Hanna și Magor. În ceea ce privește viața de familie, Kelemen Hunor a fost dintotdeauna discret. În spațiul public se știe faptul că s-a căsătorit în 2012 cu Eva Czezar și că împreună au doi copii. Eva este foarte frumoasă și este mai tânără cu 17 ani decât soțul ei.

Educație – ce studii are Kelemen Hunor

• 1998 – profesor de filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de filosofie
• 1993 – medic veterinar, Universitatea de Știinţe Agricole Cluj, Facultatea de medicină veterinară
• Cu toate acestea, el a povestit că literatura s-a dovedit a fi adevărata sa pasiune, căreia i-a dat curs chiar la scurt timp după căderea regimului comunist.  Astfel, în decembrie 1989, alături de alți studenți, a pus bazele revistei culturale „Jelenlét” (Prezent).
• Între 1993 și 1997 a lucrat la o altă revistă culturală, „Korunk” (Epoca Noastră), asta în timp în ce între 1990 și 1997 a fost redactor al unei emisiuni în limba maghiară la Radio Cluj.
• Înclinația către cultură nu se va limita doar la presă, Kelemen Hunor fiind și autorul unui volum de poezii (1995) și al unui roman (1999).
• Traseul profesional i-a permis intrarea în politică și i-a adus mai multe premii în țară și în Ungaria: Premiul Látó (1994), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1996), Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2000, de la Emil Constantinescu, chiar de ziua națională a României) și Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare (2008).

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Cariera profesională – ce CV are Kelemen Hunor

Conform CV-ului său, Kelemen Hunor este unul dintre candidații la prezidențiale cu cea mai lungă carieră politică, aceasta începând în 1997 cu intrarea în Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Acesta are la activ șase mandate de deputat, neîntrerupte, în perioada 2000-2024 și candidează pentru a patra oară la Președinția României.

• 2014 (martie-octombrie): vicepremier, ministru, Ministerul Culturii şi Patrimoniului National
• 2009 – 2012: ministru, Ministerul Culturii şi Patrimoniului National
• 2000 – deputat, Camera Deputaţilor
• 1997 – 2000: secretar de stat, Ministerul Culturii
• 1993 – 1997: redactor la revista culturala „KORUNK”
• 1990 – 1997: redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară

Cariera politică a lui Kelemen Hunor

• 2011 – UDMR preşedinte
• 2007 – 2011: UDMR preşedinte executiv
• 1999 – 2007: UDMR preşedintele Consiliului de Coordonare

Funcții și activităţi într-o organizaţie din administraţie publică centrală sau locală

• 2014 (martie-octombrie): vicepremier, ministru, Ministerul Culturii şi Patrimoniului National
• 2009 – 2012: ministru, Ministerul Culturii şi Patrimoniului National
• 1997 – 2000: secretar de stat, Ministerul Culturii

Funcţii, activităţi parlamentare anterioare

Recomandări

Ce înseamnă Trump pentru alegerile din România? Că AUR nu mai e așa de rău?

• 2000 – deputat, membru în comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi în comisia pentru politică externă
• 2005 – 2009 chestor, Camera Deputaţilor

Activitate civică

• 2003-2014 preşedinte, Fundaţia pentru Școală / Iskola Alapitvány

Programul politic al lui Kelemen Hunor – ce a promis în campanie

Pe site-ul său de campanie, Kelemen Hunor și-a prezentat și „Programul de bun simț” pe care îl susține în această cursă electorală.

„Poate pentru că nu are nimic de pierdut, candidatul maghiar la președinția României este și cel mai onest și direct și spune ceea ce ceilalți candidați nu vor: statul a devenit o povară. Pentru noi toți, români, maghiari, rromi, germani, italieni, sri lankezi, nepalezi, relația cu statul a devenit o corvoadă dar un singur candidat e dispus să vorbească despre această problemă. Kelemen Hunor. E vocea noastră, a celor care ne-am săturat de scandaluri. E vocea bunului simț, a rațiunii, în marea de răcnete și circ electoral”, afirmă Kelemen Hunor.

1/5 Mai mult pentru familie, mai puțin pentru stat! Mai multe creșe pentru copii, muncă flexibilă pentru mamele tinere, locuințe pentru familii tinere.

2/5 Totul pentru elevi! Mai puțină informație, mai multă educație. Școli profesionale puternice, bacalaureat diferențiat.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

3/5 Prioritate pentru bolnavi! Programare electronică în toate instituțiile de sănătate. Medic de familie în fiecare localitate. Sprijin pentru medicii tineri: dezvoltare profesională și cercetare, da; examen de rezidențiat, nu.

4/5 Respect pentru plătitorii de taxe, putere pentru antreprenori! Antreprenorul nu este infractor. Cetățeanul nu este poștaș. Impozit redus pe muncă. Protejarea producătorilor locali.

5/5 Mai mult pentru cetățeni, mai puțin pentru stat!”

Ce trebuie să știi despre Kelemen Hunor

De-a lungul carierei sale politice de trei decenii, Hunor a avut parte de controverse semnificative. Una dintre ele este legată de exploatarea minieeră Roșia Montană, după ce a semnat a avizul de descărcare arheologică, din postura de ministru al Culturii.

În acea perioadă el explica într-un interviu faptul că procedura a fost una legală și că măsura avea ca scop protejarea a 80% din patrimoniul zonei. În plus, el adauga faptul că RMGC promitea investiția a 70 de milioane de dolari în această direcție și că stătea în puterea sa să anuleze proiectul dacă acest lucru nu avea loc.

Semnarea avizului l-a transformat rapid pe Kelemen Hunor într-o țintă a criticilor din partea societății civile și a activiștilor de mediu, care susțineau că exploatarea va afecta grav mediul și ar pune în pericol patrimoniul cultural. Protestele au luat amploare, iar chestiunea Roșia Montană a devenit unul dintre cele mai mari conflicte de mediu și cultură din România la acea vreme.

„Eu puteam să iau o decizie că nu mă implic sau refuz poziția specialiștilor și mai așteptam vreo zece ani și în fata ochilor noștri se prăbușește patrimoniul de acolo. Sau pot să fiu pro-activ și pot să caut soluții să salvez cât se poate salva. Sigur, asta nu înseamnă că se vă deschide mina sau mineritul acolo, pentru că nu ministrul Culturii decide, dar în ceea ce privește patrimoniul cultural construit, eu am căutat o poziție pro-activă și o soluție în cazul în care se merge mai departe cu celelalte avize și bineînțeles, hotărârea de Guvern vă fi favorabila începerii mineritului”, declara Kelemen Hunor în 2011 după semnarea aviziului de descărcare arheologică.

Un subiect aspru criticat

Proiectul înființării Ținutului Secuiesc a fost prezentat în 2014 de Kelemen Hunor, vicepremier și ministru al Culturii la acea dată. Dacă ar fi devenit realitate, județele Covasna, Harghita și Mureș, unde etnicii maghiari sunt majoritari, urmau să devină o regiune autonomă, în interiorul granițelor României.

Ideea înființării unei regiuni autonome a fost aspru criticată de Consiliul Superior al Magistraturii, care susținea că proiectul este neconstituțional. Și premierul de la acea dată, Victor Ponta, partener la guvernare al UDMR, s-a declarat împotrivă, la fel ca opoziția care a anunțat că va vota împotriva înființării Ținutului Secuiesc.

Declarații celebre ale lui Kelemen Hunor

• Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat în 2018 că declaraţiile sale conform cărora România şi-ar fi arătat „faţa adevărată” prin incidentele din Valea Uzului au fost interpretate greşit şi că aprecierile sale nu s-au referit la populaţie, ci la faptul că autorităţile centrale nu şi-au făcut datoria. Liderul UDMR a subliniat că formaţiunii sale „nu îi serveşte deloc” scandalul de la cimitirul din Valea Uzului.„Poate la un moment dat discutăm sincer despre relaţiile româno-maghiare. Depinde de unde te uiţi. Dinspre majoritate se spune că nu sunt probleme. E corect că UMF nu respectă legea de 10 ani. Eu asta încerc să fac în politică – să rezolv. Când nu pot să rezolv ce să fac?(…)”, a spus Kelemen Hunor.

„Nu a fost un discurs rasist”

• În decembrie 2022, liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a luat apărarea lui Viktor Orban după discursul de la Băile Tușnad, în care premierul ungar a vorbit despre „amestecarea raselor”. Hunor a declarat, într-un interviu acordat publicației ungare Maszol, că discursul lui Orban nu este unul rasist sau putinist, considerând că afirmațiile liderului de la Budapesta trebuie interpretate în context. Liderul de la Budapesta a respins în cadrul discursului susţinut la Băile Tuşnad, viziunea unei societăţi „multietnice”. „Maghiarii nu sunt o rasă amestecată și nu vrem să devenim una”, a declarat Viktor Orban, într-un apel la respingerea migrației și la protejarea caracterului național al poporului ungar.„În Bazinul Carpatic, nu suntem de rasă mixtă, ci pur și simplu suntem un amestec de popoare care trăiesc în propriile noastre patrii europene. Iar atunci când stelele sunt potrivite și vremea este bună, aceste popoare se contopesc într-un fel de sos ungaro-panonimic, creând o nouă cultură europeană proprie. Pentru asta am luptat întotdeauna. Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă”, spunea Viktor Orban.

„Nu se va supăra Dumnezeu, dacă un an nu faci pelerinaj”

• În 2020, în timpul pandemiei de COVID, Kelemen Hunor a oferit o declaraţie controversată legată de pelerinajul de la Iaşi. Conform unei intervenţii în media, liderul UDMR este de părere că Dumnezeu nu se va supăra dacă românii nu merg un an de zile la pelerinajul de la Cuvioasa Parascheva.„Dacă regulile sunt respectate nu există această necesitate şi nu este just să închizi iarăşi restaurantele, cafenelele, fiindcă acolo, din ceea ce văd eu, nu există un risc mare de a transmite virus. Şi în acelaşi timp să laşi deschis jocurile de noroc, să laşi să meargă lumea nenumărat la Iaşi la pelerinaj, sunt convins că nu se supără Dumnezeu dacă un an nu faci pelerinaj, pentru că forţa credinţei nu va depinde de aceste chestiuni. Să închizi teatrele şi cinematografele, pentru ce?”, a spus Hunor.

Poze cu Kelemen Hunor

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Alegerile prezidențiale din România se desfășoară pe 24 noiembrie și 8 decembrie 2024.

Urmărește-ne pe Google News