„În primul rând, pentru Schengen există doar criterii tehnice, nu criterii politice. Acest lucru îl ştie şi premierul Rutte. Din păcate, noi am acceptat din 2011 că pentru noi există şi alte criterii. A fost o greşeală, indiferent cine a fost preşedintele, cine a fost premierul, cine a fost la guvernare şi ce coaliţie, nu trebuia să acceptăm de la bun început. Fiindcă nu există în acordul pentru Schengen alte criterii decât cele tehnice”, a declarat Kelemen Hunor.

El a catalogat situaţia României drept „umilitoare”, ținând cont de faptul că îndeplineşte criteriile tehnice din 2011 și a precizat că premierul olandez Rutte face „un joc de politică internă”, lucru afirmat și de surse guvernamentale pentru Libertatea.

„În 2011 exista un raport al Comisiei şi prima rezoluţie în Parlamentul European care spunea că România îndeplineşte criteriile tehnice. Şi s-au trezit unii: «Da, domle, e adevărat, dar hai să mai vedem ce-i cu MCV-ul, cu statul de drept». Şi tot aşa am mers până în 2022 şi, vă spun, este umilitor, când ştii că ai îndeplinit criteriile tehnice şi tot timpul vine cineva şi mai spune: «Da, domle, dar uite, am uitat să spun că nu te-ai fardat bine, trebuia un pic altfel»”, a adăugat el.

„Acum, Mark Rutte face un joc de politică internă. Deși e foarte clar pentru toată lumea. Dar şi noi avem o problemă de politică internă”, a punctat vicepremierul.

Parlamentul Olandei: Să nu se ia „măsuri ireversibile” privind aderarea României

Parlamentul European a votat pe 18 octombrie rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 europarlamentari olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.

Rezoluția Parlamentului European nu produce efecte concrete, dar are rolul de a da un semnal important. Extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea Consiliului Europei, iar votul decisiv va fi dat în decembrie.

Pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.

Pe 21 octombrie, europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a criticat decizia Parlamentului de la Haga de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen: „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”.

Pe 25 octombrie, surse guvernamentale au precizat pentru Libertatea că premierul Olandei, Mark Rutte, nu a decis încă dacă sprijină sau nu România privind aderarea la Schengen.

Ce va însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

  • dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
  • cooperare consolidată în domeniul polițienesc;
  • cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Dezavantajele intrării în Schengen:

  • România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
  • riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră

 
 

Urmărește-ne pe Google News