Vicepremierul Kelemen Hunor a subliniat însă că UDMR nu vrea să umble la atribuțiile președintelui. „Ele rămân aşa cum sunt”, a menționat el pentru Agerpres.

„Marea majoritate a ţărilor UE funcţionează ca state cu preşedintele ales în Parlament. Asta am spus noi că ar trebui să facem. Şi, ca să nu fie nicio discuţie că vrem un preşedinte decorativ, nu umblăm la atribuţii, ele rămân aşa cum sunt. Asta a fost propunerea noastră. Dacă va exista majoritate, dacă va exista dorinţă, noi cu această propunere vom merge în discuţii”, a explicat Kelemen Hunor.

Eu sunt convins că toţi sau aproape toţi parlamentarii vor vota pentru acest proiect, mai ales că USR nu se grăbeşte şi aşteaptă momentul potrivit. Şi eu aş vrea mâine, poimâine să avem această discuţie în Senat, să nu amânăm până în 2024 alegerile europarlamentare sau naţionale ori locale din 2024, fiindcă aşa ar fi corect.

Președintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor:

Acesta a subliniat că la finalul anului trecut, în contextul în care formarea unei majorități cu PNL și PSD urma să asigure numărul necesar de voturi în Parlament, el s-a pronunțat pentru revizuirea Constituției.

Vicepremierul a precizat că „nu este exact momentul potrivit pentru revizuirea Constituţiei”, dar a adăugat că mereu se găsesc motive pentru amânarea modificării.

„Nu e momentul să faci o revizuire amplă. Noi am spus doar un singur lucru: să trecem la republică parlamentară, preşedinte ales de Parlament, fără să umblăm la atribuţiile preşedintelui. Atribuţiile preşedintelui rămân, dar muţi alegerea preşedintelui în Parlament, cum se întâmplă, de fapt, în marea majoritate a ţărilor Uniunii Europene”, a mai punctat Kelemen Hunor.

Prima Constituție a României după Revoluție a intrat în vigoare în noiembrie 1991 și a fost valabilă timp de 12 ani. În 2003, Constituția a fost revizuită după un referendum național și a intrat în vigoare în luna octombrie. Aceea a fost ultima dată când Constituția României a fost modificată.

Dragnea, în 2021: Constituția va fi modificată ca să fie Iohannis premier

În noiembrie 2021, fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a susținut la Realitatea Plus că există o înțelegere să se modifice Constituția pentru ca președintele Klaus Iohannis să ajungă premier după 2024.

„Ştiam de înţelegerea pe care au avut-o în septembrie la discuţia cu Iohannis, unde au fost Ciolacu, Hellvig, Bode şi Cîţu. S-au discutat toate aceste lucruri, ca USR să fie scos de la guvernare, ca PSD să facă această alianţă cu PNL, să modifice Constituţia pentru a face din România republică parlamentară, ca să meargă Klaus Iohannis prim-ministru”, a spus atunci Liviu Dragnea.

Totodată, și fostul premier și președinte al PNL, Ludovic Orban, a declarat în noiembrie 2021, după ce a pierdut alegerile pentru șefia liberalilor în lupta cu Florin Cîțu, că dorința lui Klaus Iohannis este să fie premier după ce îi expiră mandatul de președinte.

„Tot ce s-a întâmplat în România după alegerile parlamentare din 6 decembrie, dar mai ales ce s-a întâmplat după 1 iunie, se datorează dorinţei lui Iohannis de a fi premier”, a spus atunci Orban, care a precizat că Mircea Geoană ar putea fi președintele României în 2024 și să facă tandem cu actualul șef al statului.

Urmărește-ne pe Google News