Forţele ucrainene au atacat, la 6 august, regiunea Kursk, au cucerit câteva zeci de localităţi şi sute de kilometri pătraţi, într-o ofensivă care a surprins armata rusă, în timp ce aceasta avansa lent, mai la sud, în în regiunea ucraineană Donbas.

Kievul a prezentat diverse motive pentru a-şi justifica asaltul, în contextul în care Rusia ocupă aproape 20% din teritoriul ucrainean, şi anume să oblige Moscova să-şi retragă trupele din alte părţi ale frontului sau să creeze o „zonă-tampon” pentru a pune capăt bombardamentelor în teritoriile ucrainene de frontieră.

Însă Kievul vrea de asemenea să se folosească de teritoriile ruse pe care le-a cucerit ca monedă de schimb în posibile negocieri cu Kremlinul.

„Instrumentul militar este folosit în mod obiectiv pentru a convinge Rusia să intre într-un proces de negociere echitabil”, a anunţat vineri, pe X, Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

El a repetat că Kievul nu are intenţia „să ocupe” o parte a teritoriului rus, însă a notat că, în cazul unor „potenţiale„ negocieri este necesar să se găsească un mijloc de a face Rusia „de cealaltă parte a mesei“””.

Marţi, un diplomat ucrainean a îndemnat Moscova să accepte „o pace dreaptă”, iar Kievul a cerut retragerea armatei ruse de pe teritoriul ucrainean recunoscut internaţional.

Negocierile între cele două părţi sunt complet blocate din primăvara lui 2022, iar Moscova continuă să ceară ca Ucraina să accepte anexarea unei părţi a teritoriului său.

Volodimir Zelenski a anunţat că vrea să elaboreze, până în noiembrie, data alegerilor prezidenţiale în Statele Unite, aliatul vital al Kievului, un plan care să fie folosit ca bază a unui viitor summit al păcii la care Kremlinul să fie invitat.

El repetă că o pace poate să fie posibilă doar dacă armata rusă se retrage complet, inclusiv din Peninsula Crimeea, anexată încă din 2014 de Rusia.

Vladmir Putin cere, la rândul său, ca Kievul să-i cedeze regiunile ucrainene a căror anexare o revendică şi să renunţe să adere la NATO.

Ucrainenii şi Occidentul consideră aceste revendicări inaceptabile şi cer neîncetat respectarea dreptului internaţional.

După zece zile de înaintare pe teritoriul rus, Ucraina revendică cucerirea a 1.150 km2 şi 82 de localităţi. Armata rusă anunţă că a desfăşurat întăriri.

Kievul a anunţat că a cucerit oraşul Sudja, situat la zece kilometri de frontieră şi unde se sflă un important nod gazifer al gigantului rus Gazprom care permite furnizarea de gaze naturale Europei prin Ucraina.

  • Cel puţin 12 civili au fost ucişi, iar alţi 120 au fost răniţi de la începutul operaţiunii ucrainene, potrivit unui bilanţ al autorităţăilor ruse furnizat la începutul săptămânii.

Evacuări au avut loc în timp ce confruntări  armate continuau în zonă. În cursul uneia dintre ele, doi lucrători umanitari ruşi au fost ucişi, vineri, într-un atac ucrainean, potrivit organizaţiei acestora.

Confruntări armate dure continuau să se desfăşoare mai la sud, în estul Ucrainei, unde trupe ruse se află în avantaj împotriva unei armate a Kievului inferioară numeric.

Moscova a revendicat vineri cucerirea unui nou sat – Serghiivka -, situat la aproximativ 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un nod logistic pe drumul către bastionalee Ceasiv Iar şi Kostiantînivka.

Joi, forţele ruse au revendicat cucerirea altui sat din acest sector, în care înaintează din mai.

Armata rusă a dat asigurări vineri că a dejucat, în noaptea de joi spre vineri, un atac cu 12 rachete americane de tip ATACMS trase de către forţe ucrainene asupra Podului Kerci, care leagă Rusia de Peninsula ucraineană Crimeea.

Ocupaţia rusă a anunţat că şapte civili au fost răniţi vineri la prânz într-un atac ucrainean care a atins un centru comercial la Doneţk, un oraş mare situat în estul Ucrainei, aflat sub controlul Moscovei din 2014.

 
 

Urmărește-ne pe Google News