Potrivit Le Temps, într-un loc aflat în vecinătatea Parisului, un cilindru mic de metal, înalt de 39 de milmetri, reprezintă ceea ce aproape toți oamenii folosesc ca standard pentru masă. Dar greutatea acestuia nu este constantă, ceea ce înseamnă că este nevoie de o nouă definiție pentru kilogram. În același timp cu kilogramul vor fi redefinite și alte unități de măsură: kelvinul (temperatura), amperul (curent electric) și molul (cantitatea de materie). Aceasta este cea mai mare revizuire a sistemului internațional de unități de măsură de la înființarea sa.

Crearea sistemului metric zecimal datează de la Revoluția Franceză prin introducerea, în luna iunie 1799, în Arhivele Republicii de la Paris, a două obiecte de platină care reprezintă metrul și kilogramul. Înainte de Revoluția Franceză, unele țări și orașe foloseau propriile sisteme de măsurare, precum piciorul (feet) sau echivalentul în limba locală.

Sistemul metric a fost conceput pentru a fi universal, el fiind creat pentru oamenii obișnuiți , pentru inginerii care lucrau în domeniul măsurătorilor omenești și pentru astronimii și fizicienii care lucrau atât cu numere mari, de unde și gama foarte mare de prefixe care au fost definite în Sistemul Internațional.

Kilogramul este singura unitate fundamentală formată cu ajutorul unui prefix. Astfel, deși conform prefixmului ”kilo”, un kilogram cântărește 1.000 de grame, iar gramul nu este considerat unitatea fundamentală, ci kilogramul.

La început, kilogramul (Libertatea vă arată cum fi folosite unitățile de măsură în bucătărie) a fost definit ca masa unui decimetru cub de apă distilată la temperatura de 4 grade Celsius și presiune atmosferică normală. Dar, deoarece definiția presiunii face apel la unititatea de măsură pentru masă, din punct de vedere formal, aceasta nu era o definiție corectă.

Definiția corectă pentru kilogram este masa etalonului, păstrat din 1889 într-un seif al Biroului de Măsuri și Unități din Seres, Franța.

Totuși, kilogramul din seif a pierdut 50 de micrograme în ultima sută de ani, iar acest lucru se datorează faptului că obiectele pot pierde atomi sau pot absorbi molecule de aer.

Chiar dacă în viața de zi cu zi nu sunt importante aceste diferențe minime, ele contează în calcule științifice, care necesită o precizie maximă.

ȘTIREA MEA/Daniel Sandu, cel mai premiat regizor de la Gala Gopo, merge cu metroul

FOTO: EPA

Urmărește-ne pe Google News