1 comentariu„Tocmai ce am avut o discuţie substanţială cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la care ne-am axat pe situaţia de securitate din Ucraina şi din Marea Neagră.
România a sprijinit puternic Ucraina încă din prima zi şi vom continua cu fermitate.
Klaus Iohannis, pe X:
În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general NATO, până în octombrie, poziție pe care a anunțat președintele României o vizează, după terminarea mandatului.
Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit, și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice.
În februarie, Klaus Iohannis a spus că ar fi inadmisibil ca, după alegerile europarlamentare din iunie, nicio poziție relevantă în UE să nu fie ocupată de o persoană din Europa de Est.
O lună mai târziu, liderul de la Cotroceni a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO. Principalul contracandidat este premierul olandez Mark Rutte.
De altfel, înainte ca Iohannis să își anunțe intenția, mai multe țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte la șefia NATO. Ulterior, SUA au anunțat din nou, de data aceasta prin ambasadorul său la NATO, că-l susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis.
Legat de poziția de secretar general, Iohannis a spus, săptămâna trecută, la finalul participării la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, Lituania: „Vreau să clarific o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Deci desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obține prin negociere de tip diplomatic, discuții între lideri și așa mai departe”.
Deci nu are foarte mult rost să ne uităm la câți au spus, ce au spus, fiindcă, până nu se obține unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic și până atunci mai este cale lungă.
Iohannis, despre șefia NATO:
Foto: Profimedia