Comentează”Este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării codurilor penale și a grațierii. Dacă așa este, voi supune această temă dezbaterii publice și votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, prin care românii se vor putea să se exprime și vor putea spune dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu”, a spus șeful statului, într-o declarație despre însemnătatea Micii Unirii.
UPDATE ora 21.30 Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea a declarat, luni, la România TV, că știa încă de acum o săptămână – zece zile că președintele Klaus Iohannis are de gând să anunțe organizarea unui referendum, același lucru fiind cunoscut și de premierul Sorin Grindeanu.
„Nu era o noutate. Știam de exemplu, de acum o săptămână — zece zile, că președintele are de gând să anunțe organizarea unui referendum. Știam asta. Ăsta a și fost scenariul, de-aia a și făcut acel spectacol neconstituțional la Guvern, când s-a dus brusc peste prim-ministrul pentru a crea foarte multă discuție și vizibilitate pe tema grațierii, pentru a putea spune în această seară că această temă a devenit de interes național pentru a se lega pentru organizarea unui referendum. (…) Da, și eu și primul ministru știam de acest lucru. Este în logica unui om politic care a scăzut în sondaje, care a făcut foarte multe greșeli, om politic care a pierdut alegerile, pentru că a fost vârf de lance și pentru PNL și pentru USR, și vrea să resusciteze într-un mod total greșit și riscant pentru România niște foști susținători, alegând o cale care nu este corectă și cinstită”, a declarat Liviu Dragnea.
El menționează că ”nu este foarte limpede” dacă preşedintele Klaus Iohannis poate organiza un referendum pe tema graţierii, în condiţiile în care articolul 74 din Constituţie prevede că cetăţenii nu pot avea iniţiativă legislativă în aceste domenii, ca atare nici nu se pot pronunţa la un referendum în acest sens.
”Se spune care sunt domeniile în care poate organiza referendum, este o decizie a CCR care spune că poate decide şi în alte domenii, dar în acelaşi timp există articolul 74 din Constituţie care la alineatul 2 spune un lucru foarte clar: este şi dreptul pentru un număr de cetăţeni să aibă iniţiativă legislativă. În schimb, cetăţenii nu pot avea iniţiativă legislativă pentru politica fiscală, pentru politica externă, pentru legea amnistiei sau graţierii. Deci, dacă cetăţenii nu au dreptul la această iniţiativă legislativă, să iniţieze o lege a graţierii, nu ştiu dacă se poate organiza un referendum în care cetăţenii să spună da sau nu pentru legea graţierii pentru că este în contradicţie cu articolul 74”, aexplicat Dragnea.
Liderul PSD spune că și el dorește să organizeze un referendum, pe două teme: definirea familiei tradiționale și eliminarea tuturor imunităților pentru demnitari.
UPDATE. Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a declarat luni că PNL va susţine cu toate forţele demersul lui Klaus Iohannis și că decizia preşedintelui de a organiza un referendum cu privire la Legea grațierii și la modificarea Codului Penal este corectă.
Și liderul Uniunii Salvaţi România, Nicușor Dan, a declarat, luni, că USR susţine iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis.
De cealaltă parte, preşedintele PMP, senatorul Traian Băsescu, a declarat, luni, că, înaintea declanşării unui referendum, Curtea Constituţională ar trebui să se pronunţe dacă graţierea este sau nu o problemă de interes naţional.
Șeful statului a adăugat că, dacă guvernanții au făcut o temă din aceste Ordonanțe, vor trebui să suporte votul popular. ”Aparent, vorbim despre Ordonanțe de urgență, pe teme foarte concrete, în realitate, dragi români, vorbim despre ce națiune vrem să fim”, a spus Iohannis.
”Eu îmi doresc o națiune puternică, eu îmi doresc o națiune de oameni mândri și liberi. Românii sunt mândri și liberi și îmi doresc o națiune condusă de politicieni integri. Îmi doresc o națiune condusă de politicieni competenți. Orice altceva pentru mine este prea puțin. Pentru a obține acest lucru pentru mine niciun preț nu este prea mare”, a afirmat Iohannis.
Șeful statului s-a referit în discursul său la protestele de duminică.
”În aceste zile, mai ales ieri, au avut loc proteste, oameni indignați au ieșit în stradă să protesteze împtoriva acestor încercări de a modifica prin Ordonanțe legislația penală. Am auzit fel și fel de aberații, imediat după ce au ieșit oamenii în stradă, activiști, agitați și agitatori au fugit la televiziunile obediente să explice românilor că este o nouă mineriadă, auzi aberație, că este o lovitură de stat. Cetățenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat, dau lovitura de grație statului de drept din România”, a spus președintele Iohannis.
El a mai arătat că oamenii au ieșit pentru că ”PSD și cu satelitul lui, ALDE au promis bunăstare românilor, au promis că vor rezolva problemele României, dezvoltare economică, salarii mai mari, pensii mai mari, și oamenii, pe bună credință, i-au votat”.
”Când au ajuns efectiv la guvernare, s-au apucat de cu totul altceva, să umble la legislația penală, pentru a-și curăța dosarele lor, ale colegilor de parid, a celor care i-au susținut. Asta i-a dus pe oameni în stradă, dragii mei. Una a fost promisă, alta a fost începută. De aici indignarea românilor. Nu vrea nimeni să dea lovitură de stat nici nu vrea să răstoarne regimul. Ce contează Guvernul? Doar nu consideră cineva că a ieșit cineva în stradă pentru acest Guvern? Au ieșit să își spună indignarea. Guvernanții ar fi bine să ia seama, poate totuși, cu această ocazie, a Micii Uniri, își amintesc că români și sunt un neam mândru, au dreptul la o clasă politică pe măsură”, a mai afirmat Iohannis.
Iohannis: În 1859, politicenii s-au preocupat de Unirea Principatelor, ai noștri se ocupă de grațierea propriilor dosare
Șeful statului s-a referit în discurs la momentul Micii Uniri. ”Ce moment de glorie pentru România care atunci începuse să se manifeste. A fost după un război care a redefinit ceea ce astăzi numim sferele de influență. Rusia, trimisă mai înspre Rst și marile Puteri au avut de rezolvat problemele regionale complicate. (..) Ce moment frumos că atunci românii și-au impus voința, ce clasă politică am avut noi atunci, când a început să ia ființă națiunea română. Și ce clasă politică avem astăzi”, a spus Klaus Iohannis.
Șeful statului a continuat: ”Atunci, în 1859, politicenii s-au preocupat de națiune, de unirea principatelor, ai noștri se ocupă de grațiere. Grațierea propriilor dosare. A fost ales atunci Cuza. Alexandru Ioan Cuza, domnitor în Moldova și în Țara Româneasdcă și s-a apucat de treabă. Unirea principatelor a început prin alegerea aceluiași domnitor în ambele principate dar s-a înfăptuit prin ce s-a construit, prin instituțiile, autoritățile, entitățile, actele normative care au început să pună cap la cap ce se întâmpla în Moldova și Țara Românească și asfel Unirea s-a petrecut în fapt prin legiferare și prin administrare, guvernare”, a spus el.
Klaus Iohannis s-a referit și la primul Cod Penal al României.
”În 1864, Codul penal al lui Cuza, a fost un cod penal după mod francez, model considerat la vremea respectivă cel mai bun, cu o abordare modernă. A fost primul cod penal din România care incrimina corupția, făcea referire la abuz în serviciu și conflict de interese. Ce generație de politiceni am avut atunci, după prima unire, când oameni care au avut curajul să spună lucrurilor pe nume și ce politicieni avem astăzi. O coaliție aleasă să conducă România spre dezvoltare, se ocupă de modificarea Codului Penal, se ocupă în mod paradoxal exact de ameliorarea Codului Penal într-un sens cel puțin discutabil, micșorarea amenzilor pentru abuz în serviciu. Ce diferență, ce clasă politică am avut și unde am ajuns”, a mai declarat președintele Iohannis.