Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit marţi cu premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, context în care a atenţionat Executivul că efectele legislaţiei salarizării bugetarilor se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii şi solicitat prudenţă în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetăţenilor.
„Președintele României a atenționat Guvernul că, după primele 3 luni de aplicare, efectele noii legislații privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că Legea se află în contradicție cu principiile egalității și predictibilității de la care a emanat, în condițiile în care s-a intervenit cu excepții punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenției legislative”, scrie într-un comunicat al președinției, transmis la finalul întâlnirii lui Klaus Iohannis cu Viorica Dăncilă și Lia Olguța Vasilescu.
Comunicatul Administrației prezidențiale:
Întâlnirea a avut loc la solicitarea Președintelui Klaus Iohannis de a discuta, la finalul primului trimestru, efectele aplicării legislației privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor și angajamentelor în materie de politică salarială asumate anul trecut de coaliția PSD-ALDE.
Președintele României a atenționat Guvernul că, după primele 3 luni de aplicare, efectele noii legislații privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că Legea se află în contradicție cu principiile egalității și predictibilității de la care a emanat, în condițiile în care s-a intervenit cu excepții punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenției legislative.
Prim-ministrul a prezentat Președintelui României situația salarială, oferind asigurări de stabilitate în privința resurselor financiare necesare aplicării Legii salarizării și a majorărilor salariale asumate până în prezent. La rândul său, ministrul Muncii a detaliat principiile care au stat la baza actualului cadru de salarizare, făcând referire la grila salarială care își va produce pe deplin efectele din 2022. Totodată, a fost exprimată poziția Guvernului de a menține cadrul salarial instituit prin Legea 153/2017.
Președintele Klaus Iohannis a arătat că suprapunerea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificarea Codului Fiscal prin OUG 79/2017 a condus la diminuări salariale pentru unele categorii de personal, atât la nivel central, cât și local, consecințe negative pe care Guvernul nu le-a prevăzut. Deși au fost promise majorări de 25% ale salariilor începând cu 1 ianuarie 2018, aceste creșteri au fost de fapt anulate prin artificiul fiscal al mutării contribuțiilor sociale în sarcina angajaților.
Remedierea acestor deficiențe a impus adoptarea de către Guvern a unor ordonanțe care au adus modificări Legii 153, cum ar fi OUG 62/2017 și OUG 91/2017. Prin excepțiile intervenite de la regulile aplicării etapizate, în contradicție cu principiul sustenabilității enunțat de Legea 153, cadrul salarial actual se îndepărtează de exigențele remunerării muncii prestate și ajunge să valorifice mai degrabă apartenența personalului la o instituție sau alta.
În acest sens, Președintele României a atras atenția că situația salarială este în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile și criteriile de stabilitate asumate inițial, precum și promisiunile electorale ale coaliției PSD-ALDE. Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că trebuie evitat acest carusel al modificărilor salariale și al impredictibilității, altfel Legea 153 va deveni curând o altă formă fără fond, dată fiind amendarea continuă a acesteia prin ordonanțe care nu doar rezolvă, dar și creează noi probleme.
Președintele Klaus Iohannis a arătat că nu se mai poate vorbi de predictibilitate în mecanismul de stabilire a drepturilor salariale, atât timp cât apar diverse noi amendamente pentru diferite categorii de personal, care introduc discriminări salariale și încurajează solicitări similare și din partea altor categorii de personal, cu prețul unor riscuri privind încadrarea în țintele bugetare asumate de către Guvern.
În legătură cu creșterile mult așteptate ale salariilor medicilor, dar și ale personalului din educație, măsuri care rezolvă doar parțial problemele de fond din aceste domenii, Președintele României a menționat că asemenea creșteri salariale trebuie însoțite de garanții pentru viitor, astfel încât aceste priorități de politică salarială să își atingă obiectivele de performanță asumate.
De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că, pe fondul unor politici fiscal-bugetare imprudente și necorelate cu dinamica economică de ansamblu, există riscul ca puterea de cumpărare a românilor să scadă în continuare. Transferul contribuțiilor sociale în sarcina fiscală a angajatului și reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10% a condus, până în prezent, la o creștere modică a salariilor nete, de aproximativ 5%, în medie, la nivelul sistemului bugetar. Însă și această mică majorare a salariilor nete este anulată de intensificarea inflației, care a ajuns la 4,7% în februarie 2018.
În acest sens, Președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului prudență în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetățenilor.
Înainte de începerea întâlnirii, premierul Viorica Dăncilă a afirmat că salarizarea şi bugetul vor fi principalele subiecte care vor fi abordate la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohanni. În plus, șefa Executivului a spus că se caută soluții pentru scăderea contribuţiilor la pilonul II de pensii, ea arătând că motivul acestei scăderi îl reprezintă faptul că angajatorii nu au mărit peste tot salariile, în urma trecerii contribuțiilor la angajat.
Recent, președintele Iohannis critica Guvernul pentru modul în care gestionează proiectele Centenarului.
Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a promulgat modificarea legii salarizării, privind grilele de salarizare și orele suplimentare, precum și acordarea tichetelor de vacanță.
Recent, Guvernul a modificat din nou Codul Fiscal, în sensul în care firmele cu cifra de afaceri sub un milion de euro pot opta între plata impozitului pe profit de 16% și impozitul de 3 pe venituri.