14 comentariiAvionul este același pe care administrația prezidențială l-a folosit și în luna martie, un Boeing 737-900ER în configurație BBJ, pentru deplasările de lungă distanță către Japonia și Singapore.
De data aceasta, președintele a decolat de pe aeroportul „Mihail Kogălniceanu” din Constanța. Aeronava nu a făcut escală nici la București, nici la Sibiu, precum s-a întâmplat la plecarea în Japonia, potrivit Boarding Pass.
Cu toate acestea, va face cel mai probabil o escală în drumul către Brazilia, întrucât autonomia acestui avion este insuficientă pentru un zbor fără escală operat din Constanța până în Brazilia, relatează Boarding Pass. Cel mai probabil, oprirea pentru realimentare va fi în Spania (Insulele Canare) sau o țară din nord-vestul Africii.
Președintele României, Klaus Iohannis, va efectua, între 18 și 26 aprilie, vizite oficiale în Brazilia, Chile și Argentina. Potrivit Administrației Prezidențiale, vizita are rolul de „a relansa dialogul la nivel înalt”.
Deplasările lui Iohannis, în atenție, din cauza aeronavelor
Anul acesta, deplasările președintelui au ajuns în atenție în urma aeronavei închiriate pentru vizita oficială din Japonia. Președintele a zburat cu un avion privat, care a zburat de la București la Sibiu și apoi spre Tokyo, cu o oprire în Baku, pentru realimentare.
Publicația specializată cu știri în domeniul aviației Boarding Pass a relatat apoi că Klaus Iohannis a călătorit cu avionul de 26 de ori în ultimele 14 luni, iar între acestea se numără zboruri private către Craiova și Constanța și 19 escale la Sibiu.
Drept răspuns la controversă, Administraţia Prezidenţială a transmis că a apelat la TAROM pentru executarea zborurilor speciale până la începutul anului 2017, iar apoi a apelat la „alți operatori privaţi din cauza dificultăţilor de colaborare, apărute pe parcursul anului 2016, în stabilirea relaţiilor contractuale cu TAROM”.
Administrația Prezidențială a precizat că detaliile zborului, costul acestuia şi ruta sunt clasificate, potrivit legislaţiei în vigoare și „sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor”.