„Cred că este bine să fim realiști. Am spus intenționat condiții tehnice și politice. Intrarea în Schengen nu este un automatism tehnic. Procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format al Consiliului Uniunii Europene, numit JAI. Acolo se votează. Și regula este să fie consens. Iar votul în JAI are o puternică componentă politică”, a afirmat șeful statului.
Iohannis a evitat să ofere un orizont de timp pentru aderare: „Este nevoie încă de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmație exagerat de optimistă asupra duratei. Încercăm cât se poate de repede să finalizăm procedura cu succes”.
El a precizat că, din punctul lui de vedere, „eșecul nu este o variantă”, dar că ia în calcul și posibilitatea ca României să îi fie refuzată aderarea la Schengen.
„Noi căutăm soluţiile pentru a transforma acest demers într-o reuşită. Asta e convingerea noastră, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum ar putea fi, în cazul contrar. Un eşec în acest obiectiv naţional probabil ar duce la o creştere a euroscepticismului în România. Dar este o variantă ipotetică care nu se va întâmpla, fiindcă noi nu calculăm pentru varianta eşec, noi calculăm pentru varianta reuşită”, a încheiat Iohannis, care s-a declarat optimist.
La aceeași conferință de presă, premierul olandez, cel mai aprig opozant al aderării României, a spus că „e important să fie îndeplinite cerințele”, fără să spună clar dacă țara noastră le îndeplinește.
Înaintea declarațiilor premierului Mark Rutte, ambasadorul Olandei la Bucureşti a afirmat pentru Europa Liberă că în acest moment România nu poate adera la Schengen.