„În ce priveşte NATO, discuţii se poartă, sunt foarte intense, dar aceste discuţii sunt altfel decât la alte formate. Chestiunile NATO nu se discută în public și negocierile nu se fac publice. Deci continuăm ca şi până acuma. Am avut câteva discuţii foarte bune în plan diplomatic. Se continuă şi vom vedea când vom avea un rezultat”, a spus șeful statului înaintea participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Rutte, principalul adversar al lui Iohannis la șefia NATO

În februarie, președintele a spus că ar fi inadmisibil ca, după alegerile europarlamentare din iunie, nicio poziție relevantă în UE să nu fie ocupată de o persoană din Europa de Est.

O lună mai târziu, Klaus Iohannis a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg. Principalul contracandidat este premierul olandez Mark Rutte.

De altfel, înainte ca Iohannis să își anunțe intenția, mai multe țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte la șefia NATO. Ulterior, SUA au anunțat din nou, de data aceasta prin ambasadorul său la NATO, că-l susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis.

Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.

 
 

Urmărește-ne pe Google News