15 comentarii„Decizia privind intrarea în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024 este un prim pas important pe care l-am făcut astăzi. Acest rezultat pozitiv de etapă se datorează implicării active a tuturor instituțiilor cu atribuții în materie, mai ales Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe”, a transmis șeful statului.
El a adăugat că „obiectivul prioritar al României rămâne acela de a aplica integral acquis-ul Schengen” prin „eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, așa cum prevede și Decizia Consiliului UE adoptată astăzi”, a adăugat el.
„Pasul făcut astăzi este unul în beneficiul cetățenilor români, care consolidează poziția României în rândul statelor membre, odată dobândit statutul de țară Schengen. România a fost și rămâne un furnizor de securitate, inclusiv în ceea ce privește protecția frontierelor externe ale UE”, a mai spus Klaus Iohannis.
Austria confirmase acordul cu România și Bulgaria pentru Air Schengen
Precizările șefului statului au venit la câteva ore după ce agenția de știri austriacă APA a anunțat că Viena a acceptat acordul cu România și Bulgaria cu privire la Air Schengen, dar situația granițelor terestre rămâne incertă.
Pasul următor era votul în Consiliul Uniunii Europene, înainte ca acordul să fie pus în aplicare, potrivit ministerului de Interne austriac.
Totuși, ministerul condus de Gerhard Karner a reiterat că, la acest moment, nu există negocieri privind aderarea completă a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, adică ridicarea frontierelor terestre și, prin urmare, nu există un calendar precis.
Premierul Marcel Ciolacu anunțase în seara de 27 decembrie că eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime pentru România va avea loc în martie 2024. Șeful Guvernului nu a precizat când se vor ridica și frontierele terestre, dar surse guvernamentale au spus pentru Libertatea că acest lucru nu va avea loc mai devreme de 2025.
Ce condiții a pus Austria pentru Air Schengen
Premierul Marcel Ciolacu a spus pe 9 decembrie că Austria „şi-a flexibilizat poziţia” referitoare la Schengen și a acceptat să se ridice graniţele aeriene pentru România. Decizia nu s-a referit însă și la frontierele terestre, pentru că România nu este oficial membră Schengen.
Viena a pus și trei condiții principale pentru Air Schengen: întărirea în continuare a securității la frontierele externe ale Uniunii Europene, creșterea controalelor la frontierele România-Bulgaria și Ungaria-România și acceptarea de către Bulgaria și România a migranților aflați în Austria, mai ales afgani și sirieni.
Premierul Bulgariei a respins din start condițiile impuse de Austria pentru „Air Schengen”, considerându-le „absolut inacceptabile”. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a spus pe 13 decembrie că nu crede că Austria va ceda curând în privința intrării complete în Schengen. „Mai e cale lungă, e nevoie de multe negocieri”, a transmis șeful statului, aflat la Bruxelles.
Austria a blocat aderarea României la Schengen în decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles. Viena a adus drept argument criza migranților. Olanda a votat atunci împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două țări fiind evaluate împreună. Pe 21 decembrie 2023, Olanda a anunțat că renunță oficial la vetoul impus Bulgariei.