UPDATE 13.05 Președintele Klaus Iohannis răspunde europarlamentarilor care au criticat România, din cauza legilor justiției, a referendumului pentru familie, dar și a violențelor din 10 august.
„România este un stat de drept, un stat democratic. Există o dezbatere politică și există ceea ce am denumit o ”democrație foarte vie”. Nu vreau să intru în detalii. Dar vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta românilor păstrarea valorilor democratice, a principiilor unui stat de drept și continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, împotriva corupției”.
„Cetățenii au spus clar ce vor. Iar eu, care am fost ales de un număr semnificativ de români, am înțeles că ei vor să continui acest mesaj pentru democrație, o Românie profund integrată în UE, care păstrează intact statuld e drept și care luptă cu rezultate notabile împotriva corupției. Există controverse, e adevărat, dar ce democrație parlamentară ar fi aceea fără controverse? Din această luptă va câștiga România europeană, România democratică”.
UPDATE 12.18 Jean Claude Juncker susține un discurs, după președintele Klaus Iohannis. „Prea puțini români în această sală„, a comentat președintele Comisiei Europene.
„România nu e o țară neutră, e o țară față de care am sentimente profunde. Mă gândesc la poporul român, îmi place de el. Mi-a acordat distincții care m-au emoționat. Poporul român a știut să se integreze cu o complicitate europeană, ca și cum ar fi fost un stat fondator. România a fost și este un furnizor de stabilitate într-o zonă atât de tulburată. Fără România, UE nu ar fi completă. România a avut prima inițiativă de a înființa un DNA. Alții nu au făcut asta”.
UPDATE 12.12 A venit momentul să ne reîntoarcem cu acest model către interior, să arătăm cetățenilor noștri ce am reușit. Pacea și cum se traduce nevoia de pace la nivelul intereselor cetățeanului.
UPDATE 12.10 Pentru România, securitatea e un domeniu prioritar. Avem datoria să protejăm toți cetățenii, indiferent dacă se află sau nu în statele din spațiul Schengen. E posibil doar prin aplicarea integrală
UPDATE 12.06 „Suntem o democrație tânără care are resursele pentru a se perfecționa. Românii sunt conectați activ la valorile civice. Au dovedit-o cât se poate de clar, și-au făcut auzită vocea când au apărat statul de drept și democrația. Avem forța să mergem mai departe pe drumul european asumat și de a depăși orice obstacol„. Din sală, s-au auzit câteva aplauze.
UPDATE 12.03 Alături de toți românii, mă simt mândru ca cetățean român și cetățean european. Cele două nu sunt nici concepte erodate, nici paralele. Europa e parte din fibra noastră. O Europă care însumează din diversitatea noastră, clădită pe unitate în diversitate. Europa este România și România este Europa.
UPDATE 12.00 Lărgirea UE nu trebuie să rămână doar un deziderat, ci o necesitate reală. Nu putem fi cu adevărat relevanți la nivel global dacă nu influențăm semnificativ mediul din vecinătatea noastră. Trebuie să ne asigurăm că UE va dispune de isntrumentele necesare să răspundă noilor provocări. Evitarea paralelismului cu NATO, îmbunătățirea comunicării strategice – obeictive care necesită atenție sporită și acțiuni constante.
UPDATE 11.56 Trebuie să asigurăm o mai bună adaptare a forței noastre de muncă la cerințele pieței interne pentru a asigura ca progresul social și competitivitatea merg mână-n mână. Orice grup social trebuie angrenat în aceste evoluții. Uniunea trebuie să-și recâștige propriii cetățeni. Trebuie să combatem radicalizarea. Să devenim mai proactivi și să mărim capacitatea de prevenire. Răspunsul la crize cu măsuri contextuale nu reprezintă o modalitate eficiente. Avem nevoie de soluții durabile. UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație. Aderarea României la spațiul Schengen e un obiectiv important.
UPDATE 11.52 Cetățenii vor măsuri concrete și rezultate tangibile. Vor vești pozitive despre pace, securitate și prosperitate. Cetățenii trebuie să vadă că putem lucra și consolida valorile comune. Au nevoie de mai multă coeziune, nu doar ambiția noilor state membre, ci o necesitate pentru membrii mai vechi ai UE. Coeziunea este unitate. Trebuie să ne întoarcem la esența principiului, forța centripetă generatoare de plus valoare. UE e acum într-un moment de redresare economică. Pentru ROmânia, aderarea la zona euro e un obiectiv național fundamental.
UPDATE 11.48 Europa are o singură inimă, care bate prin noi toți, care ne unește de la Est la Vest ;i de la Nord la Sud. Care face ca cetățenii noștri sș se identifice în mod natural ca europeni. Trebuie să ne adaptăm, dacă e necesar, și să ne recalibrăm instrumentele prin care le putem atinge. Sunt încrezător că summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 va fi un reper pentru UE mai puternice, mai unite, mai coezive, mai democratice. Depinde de puterea, înțelepciunea și voința noastră, state membre și cetățeni europeni, ca acest obiectiv să devină realitate.
UPDATE 11.46 În niciun caz o repunere în discuție a principiilor fundamentale. O Uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unității. Avem nevoie de o Uniune incluzivă care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean european.
UPDATE 11.43 Avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni referitoare la viitorul UE. Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate. Pentru România, unitatea reprezintă însăși esența proiectului european.
UPDATE 11.40 Este o onoare și un privilegiu să mă aflu astăzi, în Parlamentul European. UE a fost marcată de-a lungul timpului de provocări multiple, care ne-au testat coeziunea și unitatea: atacurile teroriste, criza economică, criza migraționistă, mișcări populiste. Există dorința de a consolida împreună o Uniune veritiabilă, orientată spre viitor. Există un element care ne unește: identitatea europeană bazată pe principii, valori și interese comune. AAcestea trebuie mereu redescoperite, reapreciate și repuse în valoare. Universalitatea valorilor stă tocmai în caracterul lor regenerator.
Participarea preşedintelui la acest eveniment are loc în contextul seriei de dezbateri privind viitorul UE, la care sunt invitaţi şefii de stat şi de guvern din statele membre.
Această iniţiativă a fost lansată în ianuarie şi va continua până la sfârşitul mandatului actualului Parlament European, în mai 2019.
În cadrul dezbaterii din plen, vor mai susţine intervenţii preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi liderii grupurilor politice din PE.