Klaus Iohannis a exprimat o poziție similară altor state din estul Europei nemulțumite că, în exercițiul bugetar 2021-2027, UE ar uma să acorde mai puțin bani pentru politicile agricolă și de coeziune în favoarea proiectelor de stopare a încălzirii globale.
”Nu sunt deloc de acord cu această propunere finlandeză, nouă nu ne convine din niciun punct de vedere și se pare că nu suntem singurii. Propunerea nu ne satisface absolut deloc, lipsesc chestiuni esențiale, de exemplu flexibilitatea între fonduri. Banii alocați pentru coeziune sunt prea puțini, pentru politica agricolă comună, împărțirea banilor și condiționalitățile, de asemenea, nu ne satisfac (…) În acest sens nu voi agrea sub nicio formă această propunere finlandeză”, a declarat șeful statului.
Klaus Iohannis a spus că și tema schimbărilor climatice și obținerea neutralității climatice până în 2050 se anunță dificil de soluționat deoarece reducerea emisiilor de carbon este foarte costisitoare, iar pentru țările din estul Europei aceasta va fi o povară suplimentară.
”Pentru economiile noastre, din partea estică a Uniunii, este un obiectiv foarte complicat, care poate fi obținut, dar numai cu o cheltuială foarte, foarte mare. Noi dorim ca o parte din această cheltuială să fie suportată, evident, și din bugetul european, deci din fonduri europene, însă discuția nu va fi simplă deloc și cred că vom mai avea multe Consilii pe aceste două teme”, a afirmat președintelui.
El a precizat că liderii Europei vor discuta și subiectului Brexit, dar într-o reuniune care va avea loc vineri, după ce se vor afla rezultatele alegerilor anticipate din Marea Britanie.
Foto: presidency.ro