PRINCIPALELE DECLARAȚII FĂCUTE DE PREȘEDINTELE KLAUS IOHANNIS
- 2018 a fost un an plin, cu multe provocări, în care subiectele legate de domeniul justiției au continuat să facă agenda publică, au continuat să fie în topul agendei publice, din cauza insistenței obsesive a actualei majorități de a interveni politic tocmai într-un domeniu a cărui independență trebuie garantată.
- În anii `90, când România făcea primii pași în instituirea regimului democratic, prin redactarea Constituției, piatră de temelie a oricărei democrații, legiuitorul constituant a conferit Ministerului Public un rol de o importanță deosebită, cel de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
- Această misiune a Ministerului Public nu este una deloc ușoară, cu atât mai mult cu cât în ultimii doi ani atacurile la adresa corpului procurorilor au devenit din ce în ce mai virulente. Când tocmai persoanele care au interese directe să scape de cercetări penale sunt cele care fac legile în domeniul justiției, atunci însăși temelia statului de drept este amenințată.
- În anul care s-a încheiat, au avut loc modificări importante ale legislației privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
- Ministerul Public a tras semnale de alarmă cu privire la dispozițiile de natură să afecteze statutul procurorilor și activitatea acestora și și-a manifestat disponibilitatea de a explica parlamentarilor și Guvernului adevăratele probleme ale sistemului judiciar.
- Din păcate, opțiunea acestora, opțiunea parlamentarilor, a fost să ignore atât opiniile corpului procurorilor, cât și recomandările ferme venite din partea Comisiei de la Veneția și a Comisiei Europene, inclusiv prin raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
- Guvernul insistă în practica folosirii abuzive de ordonanțe de urgență, care produc, așa cum vedem în ultima perioadă sau ultima ordonanță 7, efecte dintre cele mai profunde și grave în interiorul sistemului de justiție.
- Românii își doresc o țară fără corupție.
- Interferența factorului politic în actul de justiție a devenit din ce în ce mai pregnantă.
- România nu poate progresa cât timp justiția nu este lăsată să-și facă treaba. Creșterea de la an la an a cetățenilor în justiție este un semnal că democrația din România se maturizează.
- Magistrații reprezintă un reper moral în societate. Orice abuzuri trebuie sancționate cu celeritate.
- Am fost și rămân un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale (…) Încrederea de care vă bucurați în rândul opiniei publice trebuie să vă onoreze.
CELE MAI IMPORTANTE DECLARAȚII FĂCUTE DE AUGUSTIN LAZĂR, procurorul general al României
- În anul 2018, atenţia societăţii în ansamblu a fost concentrată asupra autorităţii judecătoreşti. Publicul a fost ţinut captiv într-o avalanşă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, iniţiative parlamentare, decizii judiciare şi extrajudiciare şi abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă a instituţiilor sistemului judiciar. Sub pretextul devoalării abuzurilor, modul de înfăptuire a actului justiţiei şi mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială şi a probităţii acesteia.
- A fost anul în care s-au exercitat presiuni asupra instituțiilor judiciare, în special a Parchetelor.
- A fost anul în care au continuat demersurile pentru modificarea Codului Penal, Codului de Procedură penală și a altor documente. A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari.
- Prin ignorarea propunerilor, au fost adoptate amendamente legislative vizând cariera procurorilor.
- Procurorului de pe lângă PÎCCJ i s-au limitat competențele în materia resurselor umane.
- Comisia de la Veneția a subliniat că modificările Legilor Justiției subminează autoritatea procurorilor.
- Semnalele ÎCCJ și a procurorilor șefi au fost ignorate în contextul în care dialogul era imperios necesar. În același sens, în raportul elaborat de GRECO se relevă nevoia întăririi rolului CSM în procedura numirii procurorilor șefi.
- Toate evoluțiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2018 cu scopul ridicării MCV nu mai sunt suficiente. (…) Suspendare aplicării legilor justiției, respectare avizelor negative ale CSM.
- În anul trecut, procurorii au avut de soluționat 1,7 milioane de dosare, dintre care au fost soluționate 543.971 de dosare, cu peste 10.000 mai multe dosare decât în 2017. Cu toate acestea, asaltat de o atmosferă neprietenoasă, Ministerul Public a lucrat mai mult decât în anul precedent.
- Un sector de activitate care a fost prioritar a fost violența în familie. (…) Este o violență în familie nespus de mare. S-au remarcat 29 de victime ale infracțiunii de omor. (…) Este o societate supusă stresului și violenței, violenței în familie în special.
- Procurorii au recuperat bunuri de patrimoniu în valoare de un milion de euro.
- Din păcate, observăm că prin OUG 7/2019 pe care noi am criticat-o public pentru neconstituționalitate, specialiștii Ministerului Public nu doar că nu fost recompensați, ci li s-au redus veniturile cu 25 la sută.
- Într-un an marcat de dificultăți majore, Ministerul Public și-a îndeplinit misiunea și este pregătit pentru provocările viitoare.
Ședinţa de prezentare de către Ministerul Public a raportului de activitate pe anul 2018 va avea loc la Cercul Militar Naţional și se desfășoară în contextul extrem de tensionat creat de OUG 7/2019 care modifică legile Justiției.
Iohannis, care nu a mers anul acesta la bilanțul DNA, a participat și anul trecut la bilanțul Parchetului general condus de Augustin Lazăr.
În 2018 șeful statului a vorbit despre „o încercare de a slăbi independenţa procurorilor” şi de a-i subordona politicului. El a mai spus că este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, astfel încât magistraţii să nu fie supuşi unor comenzi din partea unei majorităţi politice.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în repetate rânduri, că îl susţine pe procurorul general Augustin Lazăr şi că nu va da curs cererii privind revocarea din funcţie a acestuia.