ComenteazăUPDATE ora 15.00 Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, la Bruxelles, că pentru România este foarte importantă atenţia care va fi acordată zonei Mării Negre, precizând că ţara noastră ar putea obţine o prezenţă sporită a NATO în această regiune.
El a subliniat că pentru România obiectivul principal este consolidarea posturii defensive a NATO.
„Pentru noi înseamnă lucruri foarte concrete. Noi am oferit un centru de comandă foarte important pentru a îmbunătăţi coordonarea activităţii NATO în zona noastră (…) şi pentru noi este evident foarte importantă atenţia pe care vrem să o dăm zonei Mării Negre. (…) Noi credem că vom obţine nu doar o atenţie sporită pentru Marea Neagră, ci şi o prezenţă sporită a NATO pe regiunea Mării Negre, ceea ce pentru noi este foarte important, iar brigada multinaţională va fi mult mai importantă, fiindcă ea va deveni o brigadă cu prezenţă permanentă, deci o brigadă care va constitui un pol important pentru securitatea din zona noastră, din întreaga regiune”, a declarat Iohannis, la Summitul NATO de la Bruxelles.
Şeful statului a reiterat necesitatea împărţirii echitabile a sarcinilor în NATO. „Este necesară. Nu putem să acceptăm că unii contribuie şi alţii beneficiază şi pot să vă spun că România încă de acum câţiva ani de când am preluat mandatul a avut poziţia pe care am reafirmat-o de fiecare dată. România nu mai este de mult un simplu receptor de securitate, România a înţeles că în NATO beneficiezi de protecţia NATO, dar noi vrem să fim un furnizor de securitate pentru întreaga regiune. Ori furnizor de securitate înseamnă evident să ai forţele armate într-o formă foarte bună, foarte bine pregătiţi şi foarte bine dotaţi”, a spus Iohannis.
El a amintit că încă de anul trecut România a început să aloce 2% din PIB pentru Armată.
„Noi luăm treburile acestea foarte în serios, şi dotarea şi oferirea de securitatea, de aceea suntem prezenţi cu foarte mulţi oameni în Afganistan, suntem prezenţi în Irak, suntem prezenţi în Kosovo ş.a.m.d. Noi înţelegem din capul locului rolul nostru şi ca furnizori de securitate”, a adăugat Iohannis.
Liderii celor 29 de ţări membre NATO, printre care Donald Trump, Emmanuel Macron și Angela Merkel, se reunesc miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit care va fi dominat de discuţiile cu privire la contribuţiile financiare ale statelor membre la bugetul Alianţei Nord- Atlantice. România este reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Statele Unite, prin vocea liderului de la Casa Albă, cer ca toate ţările să aloce două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare, până în 2024.
Pe agenda Summitului NATO va fi abordat procesul de adaptare a Alianţei la realităţile mediului actual de securitate, context în care se vor stabili direcţiile principale de acţiune pentru perioada următoare.
Totodată, va avea loc un schimb de vederi privind stadiul implementării măsurilor strategice decise la summiturile aliate anterioare din Ţara Galilor (din 2014) şi din Polonia (din 2016), preciza Administraţia Prezidenţială, la începutul acestei săptămâni.
„Se creează, aşadar, cadrul pentru dezbaterea modalităţilor de întărire a posturii NATO de apărare şi descurajare, de sporire a capacităţii Alianţei de proiectare a stabilităţii în vecinătatea sa, precum şi a perspectivelor de consolidare a cooperării NATO cu Uniunea Europeană, de o manieră complementară. Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securităţii la Marea Neagră, cu participarea Georgiei şi Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuţii aplicate privind evoluţiile situaţiei de securitate din regiune, precum şi de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri. De asemenea, vor fi supuse atenţiei şefilor de stat şi de guvern adaptarea structurii de comandă a NATO la noul mediu de securitate, dezvoltarea capacităţii de reacţie a forţelor aliate şi facilitarea mobilităţii acestora în Europa”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Şi combaterea terorismului şi sprijinul pentru partenerii sudici vor reprezenta un subiect important pe agenda Summitului NATO.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat pe 27 iunie obiectivele României pentru Summitul NATO.
„Reuniunea va reprezenta o oportunitate de exprimare concretă a unităţii şi solidarităţii aliate, respectiv a relaţiei transatlantice şi a determinării aliate în faţa ameninţărilor globale sporite. Pentru ţara noastră, Summitul prezintă o importanţă deosebită din perspectiva avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, dar şi a proiectării stabilităţii în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre”, arăta Preşedinţia.
La începutul lunii iunie, aflat la Varşovia, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să convoace o şedinţă specială a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru discuţii privind viitorul Summit NATO de la Bruxelles.
”La Summit-ul din Ţara Galilor am reacţionat prompt şi ferm la criza care izbucnise. La Summitul de la Varşovia am adoptat decizii istorice şi am avansat procesul de adaptare a NATO. Acum a venit momentul să continuăm să ne consolidăm securitatea. Statele din Formatul Bucureşti 9 au fost beneficiare ale măsurilor adoptate şi, în egală măsură, au contribuit la consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi la susţinerea partenerilor noştri. Trebuie să valorificăm acest moment şi să ne asigurăm că NATO este pregătit şi are capacitatea să îşi îndeplinească sarcinile”, a afirmat Iohannis, la prima sesiune plenară a reuniunii la nivel înalt a Formatului Bucureşti 9, care are loc la Palatul Prezidenţial din capitala Poloniei.