ComenteazăPotrivit jurnaliștilor de la FT, Klaus Iohannis se află alături Charles Michel, premierul Belgiei, Xavier Bettel, șeful executivului luxemburghez, și premierul Portugaliei, Antonio Costa, pe lista negociată de Germania și Franța pentru preluarea poziției lui Donald Tusk.
Președintele român ar fi susținut de PPE, cel mai puternic grup politic european.
Informația privind o posibilă preluare de către Iohannis a funcției de președinte al Consiliului European nu este nouă. În România s-a vehiculat acest lucru încă de anul trecut. Atunci, șeful statului a spus că nu se pune problema să facă acest pas atâta timp cât este președinte.
Surse de la Bruxelles spuneau anul trecut că Iohannis are șanse mari să obțină poziția dacă își dorește asta, mai ales că funcția de președinte al Comisie Europene îi va reveni cel mai probabil unei țări din Vestul Europei și astfel, cutuma spune că cea de președinte al Consiliului va fi a unei țări est europene. Având în vedere actualul context politic din Est, cu mai multe țări membre care încep să facă notă discordantă și nu se raliază cerințelor UE, precum Polonia sau Ungaria, România este avantajată.
De asemenea, Europa Liberă citează surse politice care spun
că partidul creștin-democrat, la guvernare la Berlin și conducător al
negocierilor pentru popularii europeni, îl susține pe Klaus Iohannis la poziția
de președinte al Consiliului European, forul care reunește șefii de stat ai UE,
unde se iau marile decizii de direcție ale Uniunii. Surse liberale au spus că
Iohannis este în acest moment concentrat pe campania prezidențială din România
și pe implementarea referendumului.
Surse oficiale au declarat pentru Europa Liberă că negocierile europene pentru ocuparea principalelor posturi în ierarhia Uniunii sunt complicate anul acesta, întrucât există o rivalitate mai pronunțată de data aceasta între Franța și Germania.
„Practic, postul pentru care este vizat Klaus Iohannis se negociază la pachet între liderii UE cu funcția de președinte al Comisiei Europene și cu cea de președinte al Băncii Central Europene, unde se pun pe masă mizele tuturor familiilor politice din Europa”, au spus sursele citate.
Franța dorește să obțină din aceste negocieri în primul rând
șefia Băncii Centrale Europene, unde are doi candidați – pe Benoit Coeuré și
François Villeroy de Galhau. Germania îl dorește pe președintele Băncii
Centrale de la Berlin, Jens Weidmann.
Pentru postul de șef al Comisiei Europene, lucrurile sunt mai complicate. Candidatul german și al popularilor europeni, Manfred Weber, este considerat prea șters, chiar dacă Germania nu renunță la nominalizarea sa. Socialiștii îl susțin pe Frans Timmermans, în vreme ce liberalii merg cu Margrethe Vestager. Există și formule de rezervă, care ar putea răsturna negocierile -premierul olandez Mark Rutte și cel irlandez, Leo Varadkar. Ambii apar în presa europeană ca posibil ocupanți și ai funcției de președinte al Consiliului European.
Ce se va întâmpla în România
Dacă Iohannis va alege, însă, să meargă la Bruxelles și va
intra în această cursă, atunci situația politică din țară s-ar complica foarte
mult.
În interiorul PNL, după alegerile europarlamentare, între
Ludovic Orban și Rareș Bogdan s-a creat o rivalitate, care este ținută în frâu
doar de prezența lui Iohannis la Cotroceni.
Pe de cealaltă parte restul formațiunilor politice din țară
ar începe să vadă nominalizarea unui candidat pentru funcția de președinte al
României dintr-o perspectivă diferită.
În Alianța USR+ a fost declanșată deja competiția între
nominalizarea lui Dan Barna sau a lui Dacian Cioloș în cursa pentru Palatul
Cotroceni.
Pentru PSD, o eventuală restartare a cursei prezidențiale ar spori neînțelegerile din interiorul partidului după pierderea usturătoare a alegerilor de la 26 mai, scrie RL. Mai ales că Viorica Dăncilă și Gabriela Firea par mai interesate de obținerea președinției partidului, respectiv obținerea funcției de premier.
În acest moment, în interiorul PSD se discută despre candidaturi la care s-au înscris din voință proprie Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae. Ar exista șansa nominalizării unei persoane din afara partidului, iar numele vehiculate sunt ale lui Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, sociologul Vasile Dâncu și Remus Pricopie, fost ministru al Educației în Guvernul Ponta.
Rezultate Exit poll alegeri prezidențiale 2024 – turul I – cine intră în turul 2. Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale potrivit BEC!