Klaus Iohannis răspunde amenințărilor primite din partea Rusiei. “NATO se adaptează unui nou mediu de securitate”

Klaus Iohannis a răspuns amenințărilor făcute de Rusia după inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu. Președintele român a afirmat pentru publicația franceză Liberation că Rusia a greşit ţinta în privinţa ameninţărilor la adresa Bucureştiului. În plus, liderul român a afirmat că acest sistem este o dovadă că NATO se adaptează unui nou mediu de securitate.

 Bucureştiul este în colimatorul Moscovei după instalarea unui scut antirachetă al NATO, în luna mai. Tensiunile arată, în primul rând, lipsa unei voci europene în problemele de securitate, comentează publicația franceză Liberation.

Citește și: Vladimir Putin a ameninţat România cu un posibil atac. „V-ați putea găsi în raza de acțiune” | Prima reacție oficială

“Evoluţiile politice şi tehnologice au sporit riscurile privind o ameninţare potenţială legată de ameninţările balistice”, a declarat Klaus Iohannis, pentru Liberation. “Nu numai statele, ci şi actorii nestatali, pot intra în posesia acestui tip de tehnologie”, a avertizat el. Potrivit președintelui român, scutul antirachetă de la Deveselu este o dovadă a adaptării NATO “la acest nou mediu strategic, care implică măsuri responsabile şi echilibrate, tocmai pentru a evita o escaladare a tensiunilor”.

Recomandări

Referendumul din Moldova trece la limită: dar anunță ceva profund defect

Citește și: Traian Băsescu: Iohannis trebuia să-i dea o replică lui Putin

Dacă ameninţările lui Putin sunt numai nivel de discurs, “starea de incertitudine şi de lipsă de securitate care reapare este similară celei de dinainte de 1990, chiar că acţionează sub forme diferite”, comentează fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu. “Asistăm la o serie de presiuni şi de relaxări între cele două blocuri. Nu trebuie să uităm că Rusia a primit o invitaţie pentru a coopera cu aliaţii la sistemul de apărare”, a adăugat Diaconescu, pentru publicația franceză.

Din punctul de vedere al directorului Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, în spatele actualei dezbateri privind un nou Război Rece se ascunde mai degrabă o întrebare privind viitorul Uniunii Europene.

Chiar şi într-o ţară atât de profund proeuropeană şi euroatlantică precum România, “dacă Europa nu se poziţionează clar, euroscepticismul latent poate, pe termen lung, să provoace rezultate concrete, iar ţara ar putea fi tentată să îşi încerce norocul în altă parte”, avertizează şi fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională Iulian Fota. Ameninţarea unei decăderi a UE pare tot mai reală, consideră el. “Europa pierde din credibilitate negând problemele clare de securitate şi cedând teren unei forme de paralizie strategică”, a subliniat Fota. Din punctul său de vedere, UE ar trebui să fie capabilă să aibă o poziţie fermă şi să nu cedeze în faţa Moscovei.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită sub PSD-PNL

Citește și: MAE, după declarațiile lui Vladimir Putin: „O ameninţare la adresa securităţii regionale”

Trebuie menţionat că ameninţările ruse care vizează România şi Polonia de la inaugurarea scutului de la Deveselu, în luna mai, exclud „Spania şi Turcia, implicate şi ele în programul de apărare”, afirmă Cristian Diaconescu.

Urmărește-ne pe Google News