În cererea de reexaminare trimisă Parlamentului, șeful statului subliniază că dacă proiectul care transpune în lege o directivă europeană nu este corect întocmit apare „riscul declanșării unei proceduri de infringement, cât și cel al activării mecanismului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept”.
De altfel, după ce Parlamentul a adoptat legea, procurorul european Laura Codruța Kovesi afirma că ia în calcul sesizarea Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de statul de drept în România. Ea avertizează că felul în care a fost transpusă în România directiva europeană privind avertizorul de integritate ar putea descuraja posibilii avertizori, ceea ce ar afecta nivelul de detectare a fraudei din UE.
În solicitarea trimisă Parlamentului, Klaus Iohannis identifică opt disfuncționalități majore ale legii, toate având ca scop descurajarea avertizorilor, și cere parlamentarilor corectarea lor.
Proiectul de lege a trecut pe 29 iunie cu 216 voturi pentru, 55 împotrivă și 9 abțineri. În forma adoptată în plen a fost eliminată posibilitatea raportării anonime și a fost introdusă condiția de a divulga public informații doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern și extern, după ce președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, a introdus o serie de amendamente controversate.
La finalul lunii iunie, zeci de ONG-uri și avertizori de integritate au semnat o scrisoare deschisă în care condamnă adoptarea proiectului de lege privind protecția avertizorilor de integritate.
Într-o scrisoare deschisă, intitulată „Avertizorii de integritate, o amenințare pentru coaliția de guvernare“, 21 de ONG-uri, printre care ActiveWatch, APADOR-CH și Expert Forum, și șapte avertizori de integritate, între care medicul Camelia Roiu, acuză PSD-PNL-UDMR-Minorități că nu doresc protecția celor care contribuie la prevenirea și combaterea corupției.
România a fost nevoită să-și actualizeze legislația privind avertizorii de integritate după ce a fost emisă, în decembrie 2019, o directivă UE care dă o mai mare importanță rolului avertizorilor de integritate, atât în mediul privat, cât și în cel public.