CORESPONDENȚĂ DIN SENEGAL. Klaus Iohannis a vizitat cel mai tragic loc al turneului său african, de unde Nelson Mandela a ieșit cu lacrimi în ochi: Insula Gorée

de Laurențiu Ungureanu (Dakar)

Dacă tragi o linie dreaptă, în vestul Africii, de la nord la sud, întâlnești, aproximativ la jumătatea distanței, o peninsulă în formă de gheară. Este fâșia de pământ pe care pulsează orașul Dakar, capitala Senegalului. 

Soarele apune pe radarul Africii

Te găsești în cel mai vestic punct al Africii continentale. „Am repus România pe radarul african”, a rezumat Klaus Iohannis scopul turneului, într-un dialog purtat aici cu Libertatea. Dacă așa stau lucrurile, călătoria a ajuns pe tabloul din stânga al ecranului radarului. 

În interiorul ghearei, la 2,5 kilometri de țărm și la câteva sute de ani în trecut, se înalță din ape Insula Gorée. 

Vreme de trei secole și jumătate, de la aproximativ 1500 la 1850, zeci de milioane de sclavi au fost răpiți din toată Africa, aduși aici, întemnițați și traversați ca marfă vie peste Oceanul Atlantic.

Rata supraviețuirii

Dacă erau vânduți din Gorée în Brazilia, copiii, femeile și bărbații mureau doar unu din 8, pentru că drumul dura 45 de zile. Dacă însă erau îmbarcați pentru Argentina sau Chile, rata de mortalitate era mai mare: 1 din 5 sclavi nu mai ajungea la capătul unei călătorii de 80 de zile.

Celula îngustă de sub scări

Insula Gorée este, simbolic, prima destinație a președintelui Klaus Iohannis în Senegal. Miercuri, la 13.30 ora României, șeful statului a ajuns pe insulă. 

Practic, fiecare conducător de stat care a poposit în Dakar a făcut acest pelerinaj al respectului. George W. Bush a fost aici acum 20 de ani și a ținut un discurs despre felul în care oamenii ajung să ignore răul de lângă ei. Barack Obama a venit și el, acum 10 ani, ca să se reculeagă la locul care depune mărturie pentru o crimă a umanității, sclavia, dar și pentru ceea ce UNESCO, care a transformat Gorée în monument, a numit „confruntarea idealurilor de reconciliere și iertare”. 

În 1991, la puțină vreme după eliberarea sa din închisoare, care a avut loc în 1990. după 27 de ani de întemnițare, Nelson Mandela a vizitat insula Gorée. Cunoscutul activist sud-african a intrat în Casa Sclavilor, s-a dus la celula îngustă de sub scară și a stat acolo, singur, câteva minute. Era celula rezervată sclavilor pedepsiți. Când a ieșit, Mandela avea lacrimi în ochi. 

Ca pe străzile de nisip de la Sfântu Gheorghe

Insula este, astăzi, bine prezervată. Localnicii vin aici, o jumătate de oră cu feribotul, ca să se amestece cu turiștii din toată lumea și să se odihnească pe plajele aurii și scurte, mai mereu bătute de valurile mari ale Atlanticului. 

Mașinile nu au voie și străzile, mai degrabă aleile, au aerul ulițelor noastre de la Sfântu Gheorghe, cu aceeași naștere odihnitoare, direct din nisip. Seara se aprind lămpile pe măsuțe. La o măsuță cu lampă a stat aici, la Gorée, unul dintre cei mai importanți corespondenți ai Estului Europei, jurnalistul polonez Ryszard Kapuściński. 

Era 1963, cu prilejul primului festival mondial al „Artei Negre”, organizat la trei ani de la independența Senegalului de către președintele „poet” Leopold Senghor. Din oraș la Gorée se traversa cu bacul, tot o jumătate de oră. 

Africa noilor giganți

Au trecut de atunci 60 de ani. Senegalul este o țară în continuă schimbare și vom vorbi despre asta în corespondențele care vin. „Orașul Dakar este de nerecunoscut”, spunea omul de afaceri român Ovidiu Tender, familiar cu locurile, la un dialog cu Ion Cristoiu la „Gândul”. 

Cu cei 18 de milioane de locuitori, Senegalul nu are ambițiile Nigeriei, dar este una dintre cele mai stabile democrații africane și o putere regională consacrată în materie de negocieri și de echilibru diplomatic. Iar economia sa urcă accentuat.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Apa înroșită de rechini

Ce nu s-a schimbat este culoarea de un albastru profund a Atlanticului. Când Insula Gorée era portul de origine al comerțului transatlantic cu sclavi, apa din jur era mai mereu roșie, scrie Ryszard Kapuściński în cartea sa „Călătorind cu Herodot”.

„Fără întrerupere, șiruri de oameni au fost mânați din interiorul Africii spre locul unde se află azi Dakarul, iar de aici au fost transportați cu bărcile spre insulă. O parte dintre ei au pierit pe loc, de foame, de sete și de boli, în așteptarea vaselor care urmau să-i ducă peste Atlantic”, amintește jurnalistul polonez.

„Cei morți erau imediat aruncați în mare. Aici erau sfâșiați de rechini. Împrejurimile insulei Gorée erau marele loc de ospăț. Prădătorii umblau în jurul insulelor în turme imense”, mai scrie Ryszard Kapuściński.

Herodot avea sclavi, dar cum se purta cu ei, se întreabă, la finalul capitolului despre Senegal, ziaristul. Dar are importanță, spune tot el? Pentru că, atunci când Herodot a murit, i-au dus pe sclavi la piață. 

Programul complet în Senegal al președintelui Klaus Iohannis

21 noiembrie 2023

13.00 (Ora României) – Vizită la Asociația Senegaleză pentru protejarea copiilor cu deficiențe mintale (ASEDEME) Centrul Aminata Mbaye – Grand-Yoff, Dakar

22 noiembrie 2023

• 13.30 (Ora României) – Vizită Insula Gorée, patrimoniu UNESCO, fost avanpost al comerțului cu sclavi 

– Întâlnire cu oficialitățile locale
– Vizită la Casa de sclavi „Maison des Esclaves”
– Vizită la Liceul de fete Mariama Ba 

23 noiembrie 2023

• 13.00 (Ora României) – Primirea de către președintele Republicii Senegal, Macky Sall, la Palatul Prezidențial 

– Ceremonia primirii oficiale
– Convorbiri tête-à-tête
– Convorbiri oficiale
– Semnare documente oficiale
– Declarații de presă comune (aproximativ ora 14.30, ora României)
– Dejun oficial

• 18.00 – Inaugurarea Casei Națiunilor Unite din Senegal, împreună cu președintele Republicii Senegal, Macky Sall; Alocuțiune

• 21.00 – Participare la vernisajul expoziției „Măști tradiționale africane – Măști tradiționale românești”, organizate în cooperare cu Muzeul Țăranului Român – Muzeul Civilizațiilor Negre din Dakar

– Alocuțiune
– Întâlnire cu foști studenți din Senegal care au studiat în România

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro