1 comentariu„Vrem să cumpărăm gaze din România și este nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă”, a declarat Maia Sandu.
Președinte Iohannis a subliniat că și astăzi se poartă discuții la Guvern pentru sprijinirea Republicii Moldovei și ele vor continua până se va găsi o soluție de sprijin.
„Un lucru este cert: nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru oricare dintre variantele care vor apărea. (…) Noi rămânem cei mai apropiați de Republica Moldova și nu vă abandonăm indiferent în care scenariu vom ajunge cu toții prin acest nefericit război dus de Rusia împotriva Ucrainei”, a precizat Klaus Iohannis.
Cu ocazia conferinței de presă, Iohannis a condamnat și discursul susținut sâmbătă, la Tușnad, de premierul maghiar Viktor Orban, în care a vorbit despre „neamestecarea raselor”, și a cerut UDMR să iasă cu explicații publice.
UPDATE ora 11:45. Klaus Iohannis și Maia Sandu susțin o conferință de presă comună.
Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis:
- Am avut discuții foarte consistente, aplicate, cu accent pe multe teme de interes bilateral. Ne coordonăm îndeaproape și căutam cele mai bune soluții de urmat. Relația este foarte importantă în contextul regional extrem de dificil generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucraina.
- Am felicitat-o pe doamna președinte pentru obținerea de către Republica Moldova a statului de candidat pentru aderarea la UE. Este o reușită istorică, pe deplin meritată. Este o reușită pentru care și România a luptat fiind un obiectiv strategic de politică externă. România va continua să sprijine Moldova prin toate pârghiile de care dispune.
- Drumul Chișinăului spre UE știm că nu este ușor, dar va duce la consolidarea statului de drept și o societate prosperă, modernă, întemeiată pe valorile democratice europene.
- Am abordat subiectul securității energetice a Republicii Moldova. Moldova este deosebit de vulnerabilă, iar populația resimte deja șocul creșterilor la gaze naturale și energie electrică. Am trecut pe listă și opțiunile de sprijin la nivel bilateral.
- Vă asigur că România va continua să se sprijine în acordarea de asistență concretă în interesul Republicii Moldova.
- Reiterez sprijin deplin al României în demersurile ample de reformă diplomatică, modernizare și integrare europeană întreprinse de autoritățile din Moldova.
Principalele declarații făcute de Maia Sandu:
- Suntem foarte recunoscători pentru rolul României în toate etapele premergătoare deciziei de acordare a statului de candidat pentru aderarea la UE.
- Moldova este după Ucraina țara cea mai afectată de război. Războiul a destabilizat piața energetică și cu ea securitatea energetică a Moldovei.
- Situația ne cere să acționăm cu urgență maximă și să găsim soluții alternative pentru a asigura stabilitatea țării și a trece cu bine de iarnă. Vrem să cumpărăm gaze din România și este nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă.
- Pentru gaz plătim deja un preț dublu decât îl plătesc consumatorii din România.
- Suntem îngrijorați de securitatea țării noastre. Instituții noastre urmăresc cu atenția evoluția situația din regiunea transnistreană. Aceste tensiuni de securitate vulnerabilizează și mai mult țara în contextul creșterii prețurilor, în special în energie.
Întrebare: Va fi România capabilă să sprijine Republica Moldova?
Iohannis: Este evident că ne vom confrunta cu o iarnă complicată în condițiile în care gazul livrat de Rusia devine tot mai puțin, iar gazul de pe piața internațională tot mai scump. Trebuie să căutăm surse alternative de gaz, să investim în resurse generabile și este înțelept să economisim acolo unde se poate. (…) Suntem foarte conștienți de situația extrem de dificilă în care se găsește Moldova și astăzi la Guvern se vor purta discuții pe această temă. Un lucru este cert: nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru oricare dintre variantele care vor apărea. (…) Noi rămânem cei mai apropiați de Republica Moldova și nu vă abandonăm indiferent în care scenariu vom ajunge cu toții prin acest nefericit război dus de Rusia împotriva Ucrainei.
UPDATE ora 12
Jurnaliștii acreditați la Cotroceni au fost informați joi că la finalul declarațiilor comune de vineri ale președinților Klaus Iohannis și Maia Sandu vor avea dreptul la două întrebări. Toți, nu fiecare.
În plin război ruso-ucrainean la granițele Republicii Moldovei și României și la doar o lună după ce Consiliul European a acordat Chișinăului statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, Maia Sandu se va afla vineri într-o vizită oficială în România, la invitația președintelui Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
Cei doi președinți urmează să se vadă vineri dimineață la Cotroceni și să discute atât despre reformele pe care Chișinăul trebuie să le facă pentru a adera la UE, dar și despre „modalitățile de contracarare a efectelor negative ale războiului asupra Republicii Moldova”, după cum se menționează în comunicat.
Două întrebări de la toată presa românească. Atât
După întâlnire, Iohannis și Maia Sandu ar urma să facă declarații de presă (nu o conferință de presă), iar potrivit unui mesaj postat pe WhatsApp, pe grupul de comunicare cu jurnaliștii acreditați la Cotroceni, toată presa românească va avea dreptul la doar două întrebări. De obicei, la astfel de evenimente participă mai mult de 10 jurnaliști reprezentând Televiziunea publică, Radioul public sau cele mai importante televiziuni de știri, la care se mai adaugă ziariști de la site-urile de știri. Conform cutumei, și delegația de jurnaliști din Moldova va avea dreptul tot la două întrebări.
Nu e o premieră, ci, de regulă, la declarațiile de presă comune pe care Iohannis le are la Cotroceni în compania unor înalți oficiali străini, presa românească are dreptul la două-trei întrebări, același număr fiind acordat și jurnaliștilor străini.
Cum se stabilesc întrebările? Fie jurnaliștii trag la sorți cine le adresează, fie agreează întrebările care le sunt adresate apoi, de regulă, de reprezentanții televiziunilor sau ai Radioului public.
foto: Hepta