Klaus Iohannis, ultimul mesaj de 1 Decembrie ca președinte: „Știu că am făcut greșeli, vă cer iertare”. Bilanțul celor 10 ani de mandat | VIDEO

Șeful statului, al cărui mandat expiră pe 21 decembrie, a făcut un bilanț al celor 10 ani de mandat și a admis că a făcut și greșeli, motiv pentru care și-a cerut iertare.

„Acum, la finalul celor două mandate de președinte, vreau să vă mulțumesc dragi români din țară și de peste hotare. Știu că am făcut greșeli. Unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testului timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că de-a lungul timpului am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient”, a spus Klaus Iohannis, sâmbătă seară, 30 noiembrie.

El a adăugat că timpul nu poate fi dat înapoi, dar a precizat că „la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru, identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României”.

Președintele în funcție a precizat că traversăm „momente cruciale” care vor defini „direcția în care va merge România în următorii ani”.

În acest context, a îndemnat românii să aleagă la alegerile parlamentare între „democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental”.

Recomandări

Pensiile și salariile bugetarilor nu se majorează în 2025. Ordonanța „trenuleț”, adoptată de Guvern. Marcel Ciolacu: „Nu vreau să fiu popular, ci eficient”

Klaus Iohannis și-a făcut bilanțul celor 10 ani de mandat, iar principalele repere sunt:

• proiectul „România Educată”: promulgarea noilor legi ale educației și setarea cadrului pentru reforma sistemului de învățământ.
• întărirea apărării: alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare, modernizarea armatei și conectarea completă în sistemele NATO.
• reputația internațională
• rol activ în Uniunea Europeană: implicare în consolidarea proiectului european și sprijin pentru Republica Moldova în drumul ei spre Uniunea Europeană.
• acces la fonduri UE: Obținerea de fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru infrastructură, educație și sănătate.
• promovarea democrației și statului de drept: lupta pentru justiția independentă și lupta împotriva corupției.
• succes în reformele justiției: finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)

„Amenințările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept și a instituțiilor democratice, de care astăzi unii de-abia vor să-și mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecințele ei dramatice, inclusiv economice și sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat acest ultim deceniu”, a mai spus șeful statului.

Recomandări

România va închide 40 de puncte de trecere a frontierei, după aderarea la Schengen. Ce se va întâmpla cu personalul

La recepţia de Ziua Naţională a României de la Palatul Cotroceni au participat, printre alții, Nicolae Ciucă – preşedintele Senatului și fost președinte al PNL, ministrul de externe, Luminița Odobescu, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, Patriarhul Daniel, şeful SIE, Gabriel Vlase, și ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec. Premierul și președintele demisionar al PSD, Marcel Ciolacu, a lipsit.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro