Klaus Iohannis a mulţumit tuturor aliaților noștri pentru prezența în Români. „Prin eforturi comune, contribuim la securitatea spațiului aliat, asigurăm pacea și liniștea cetățenilor noștri. Faptul că ne aflăm împreună în această bază militară reprezintă o dovadă în plus a unității, coeziunii și solidarității care există la nivelul NATO”, a transmis Klaus Iohannis, cu prilejul vizitei la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, împreună cu premierul Regatului Belgiei, Alexander De Croo.
„Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a spus Iohannis.
„Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global – pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a adăugat şeful statului.
Klaus Iohannis a amintit că România a trimis ajutoare umanitare Ucrainei și a primit pe teritoriul ţării toți refugiații care s-au îndreptat către noi, oferindu-le sprijin, cazare și asistență medicală. „În plus, am pus în funcțiune pe teritoriul țării noastre un hub logistic care asigură colectarea și transportul donațiilor umanitare internaționale către Ucraina”, a precizat Iohannis.
„Dincolo de aspectele umanitare, este evident că mediul de securitate internațional a suferit modificări radicale. În consecință, a trebuit să luăm măsuri corespunzătoare de răspuns, strict defensive, menite însă să nu ducă la escaladare. Astfel, NATO a sporit măsurile de pregătire a forțelor militare aliate și de consolidare a posturii aliate pe Flancul Estic”, a punctat Iohannis.
„Dragi militari – români și cei din alte state membre NATO, vă aflați aici umăr lângă umăr și sunteți astăzi expresia concretă a hotărârii noastre de a întări în continuare descurajarea și apărarea aliate în regiunea Mării Negre. Mulțumesc, domnule Prim-ministru De Croo, pentru contribuția militarilor belgieni aflați pe teritoriul României!”, a continuat Iohannis
Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât și robust al Alianței Nord-Atlantice la orice provocare sau amenințare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianței pentru a consolida postura de descurajare și apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră.
Klaus Iohannis:
Acționăm pentru operaționalizarea cât mai rapidă a celor patru noi Grupuri de Luptă, dintre care unul va fi în România. Acesta va contribui, alături de celelalte structuri aliate, la întărirea securității pe întregul Flanc Estic, în mod coerent și unitar, fiind un prim pas spre echilibrarea prezenței aliate pe Flanc.
Dragi militari aliați, Prezența dumneavoastră în România are, dincolo de componenta de securitate, și o dimensiune simbolică. Împreună cu colegii voștri, militarii români, protejați și apărați valorile euroatlantice care definesc în mod esențial societățile noastre: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărui popor de a-și decide propria soartă. Numai împreună putem asigura securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri.
Klaus Iohannis:
„Sunt onorat să fiu astăzi alături de militarii care dovedesc prin prezenţa şi acţiunile derulate în România că NATO reprezintă cea mai puternică şi concretă garanţie de securitate pentru statele sale membre şi pentru că NATO nu este doar cartierul general de la Bruxelles, ci şi aici, în teren”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Trăim vremuri dificile pe care nu am crezut că le vom mai trăi în secolul XXI. Trebuie să fim pregătiţi pentru o criză de durată şi pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa noastră.
Nicolae Ciucă:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro