- Procurorii români au anunțat, joi 26 septembrie, că probele biologice prelevate de anchetatori în cazul uciderii fetiței de 11 ani din Gura Șuții aparțin olandezului Johannes Visscher.
- În același timp, INTERPOL a confirmat oficial că bărbatul mort în accidentul de luni 23 septembrie, care a avut loc pe un drum național din provincia Brabantul de Nord, din Olanda, este Johannes Visscher.
- Acum, procurorii români încearcă să afle dacă olandezul a agresat sexual și o fetiță de 8 ani, din Iași, în 2016.
“Poliția nu comunică nimic, de altfel, noi am aflat din presa din România despre accidentul lui Visscher. Poliția de aici, abia peste două ore a comunicat oficial că «da, e vorba despre acel om căutat pentru uciderea unei fetițe în România». Iar procurorii chiar nu spun nimic, pentru că e o anchetă în curs”, a precizat jurnalistul olandez, care s-a interesat la rândul său de cazul lui Johannes Visscher, acuzat că a ucis-o pe fetita de 11 ani din Gura Șuții, iar la trei zile după s-a sinucis.
Libertatea a vrut să afle din Olanda despre fapte penale pe care Visscher le-ar fi comis în urmă cu mai mulți ani, despre supravegherea lui și despre accidentulul pe care l-ar fi produs și în care și-a pierdut viața. Polițiștii ne-au trimit pentru informații la procurori, unde este în anchetă cazul său.
În urmă cu câteva zile, Libertatea
a vorbit cu o fostă logodnică a lui Johannes Visscher, care a menționat,
sub protecția anonimatului, că bărbatul avea un trecut terifiant. Femeia a spus
că olandezul acuzat de crimă în România a fost condamnat în Olanda pentru
hărțuire și agresarea unor femei și că a fost internat într-un stabiliment
psihiatric după ce și-a ispășit pedeapsa.
În România, numele lui Visscher a fost publicat integral, la
fel și fotografia acestuia. În Olanda, suspecții sunt protejați, iar ziarele
care publică numele lor sau fotografii cu chipul lor neblurate riscă amenzi
serioase.
De asemenea, identitatea celor condamnați în Olanda este
protejată după ispășirea pedepsei.
Numele lui Visscher a dispărut din baza de date a Ministerului Justiției, „de aceea este atât de greu să aflăm pentru ce anume a fost condamnat și când”, spune Nederhof.
Visscher a scăpat inclusiv de radarul organizațiilor
nonguvernamentale care monitorizează persoanele condamnate pentru infracțiuni
sexuale.
ONG-urile cu care am vorbit și care țin o evidență strictă a pedofililor din Olanda au fost surprinse că Visscher nu se regăsea în registrele lor. Se pare că își acoperea foarte bine urmele.
Koen Nederhof, jurnalist De Telegraaf
El crede că singura șansă de a se afla ceva și în Olanda despre faptele lui Johannes Visscher este ca în România să fi fost mai neglijent și să fi lăsat urme, pe care poliția română să le descopere.
Despre polițiștii din Olanda, jurnalistul spune că, în general,
aceștia sunt depășiți de situație. ”Rezolvă și ei ce pot”, a mai spus Koen
Nederhof.
În Olanda, sunt
reabilitați și pedofilii. ”După eliberare, pot începe o nouă viață”
O simplă căutare pe site-ul instanțelor de judecată din România scoate la iveală toate dosarele în care a fost acuzată și condamnată o persoană, ce pedeapsă a primit și pentru ce.
În Olanda, informațiile din dosare sunt secrete, numele sunt șterse. Jurnaliștii au acces la dosare, dar nu pot afla al cui dosar este și cine a fost judecat în el. Măsurile sunt luate din rațiuni de protecție a datelor personale și a vieții private.
Principiul după care se ghidează sistemul nostru de justiție este că oricine merită a doua șansă, chiar și pedofilii. După ce ai fost eliberat, poți începe o nouă viață.
Koen Nederhof, jurnalist De Telegraaf
Autoritățile olandeze
nu transmit altor state date despre pedofilii condamnați
Există în lucru un sistem care să permită autorităților olandeze să informeze oficialii din alte țări când o persoană care în Olanda are o condamnare pentru abuz sexual asupra minorilor a intrat pe teritoriul acestor state.
Dar pentru ca acest sistem să funcționeze este nevoie de o
schimbare a legilor, care să permită încălcarea, în unele cazuri, a unor drepturi
civile ale foștilor condamnați.
“Ei bine, această schimbare de lege pare aproape imposibil de făcut, mai ales într-un stat membru al Uniunii Europene. Se presupune că cetățenii europeni au dreptul să circule liber, fără a fi supravegheați între granițele Uniunii“, a precizat jurnalistul cotidianului De Telegraaf.
Visscher risca 16 ani
de închisoare în Olanda și 25 de ani în România
Johannes Visscher ar fi primit în Olanda o pedeapsă de 16 ani de închisoare, dacă ar fi fost găsit vinovat de omor și viol sau agresarea sexuală a unui copil, spune jurnalistul De Telegraaf.
În România, el risca o pedeapsă de până la 25 de ani de închisoare. Legislația penală din România prevede pedepse între 3 și 10 ani pentru cei care abuzează sexual copii, între 5 și 12 ani pentru cei care violează minori și între 15 și 25 de ani pentru cei care ucid copii.
Diferit în cele două state este și modul în care se aplică
reabilitarea după ispășirea pedepsei.
Olanda are pedepse severe pentru agresarea sexuală a unui
copil, dar apără viața privată a pedofililor reabilitați după ce și-au ispășit
pedepsele.
În Olanda, Visscher a avut dreptul la reabilitare și a putut astfel călători nestingherit, fiindu-i protejată identitatea și asigurată viața privată.
În România, putea fi reabilitat după cel mult 10 ani de la ispășirea pedepsei, iar mai nou, numele lui ar fi fost trecut într-un registru al infractorilor sexuali, prevăzut într-o lege adoptată în iunie 2019. Legislația penală permite reabilitarea pedofililor după ce trec, în funcție de pedeapsă, între 4 și 10 ani de la ispășirea condamnării.
Instituția de stat la care lucra Visscher nu vorbește despre el
Johannes Visscher lucra ca IT-ist la Agenția pentru Plasarea
Forței de Muncă (UWV), o instituție guvernamentală cu sediul în centrul capitalei
Amsterdam.
Jurnalistul De Telegraaf spune că UWV are probleme cu
sistemul informatic și este des criticată în mass-media pentru că, în ciuda
bugetului uriaș, nu găsește soluții să distribuie la timp ajutoarele de șomaj.
Visscher a colaborat cu Agenția pentru Plasarea Forței de
Muncă ca specialist IT, iar de curând și-a deschis o firmă,
DeCloudSpecialisten, tot în IT, care ar fi avut un contract pe bani publici cu
UWV.
Jurnaliștii Libertatea aflați în Olanda au întrebat purtătorul de cuvânt al UWV cum a ajuns Visscher, care avusese probleme cu legea, să lucreze pentru statul olandez.
“Am fost mandatat să vă comunic că nu facem niciun comentariu despre acest caz”, a fost răspunsul primit de la oficialul UWV.
Agenția nu a vrut să comenteze nici pentru presa olandeză
legăturile cu Visscher, invocând “ancheta care este în curs și pe care anumite
declarații ale UWV ar putea-o influența”.