Într-o scrisoare trimisă președintelui SUA, pe 10 martie, citată de Reuters, Osmani a spus că, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, aderarea la NATO a fost principalul ei obiectiv de securitate naţională.

„Aderarea Kosovo la NATO a devenit un imperativ (…) Ne exprimăm credinţa şi aşteptările că SUA îşi vor folosi conducerea şi influenţa pentru a sprijini şi a promova în mod activ procesul complex de aderare la NATO pentru Kosovo”, a mai precizat Osmani.

Aceasta a mai spus că „Rusia face eforturi pentru a submina Kosovo şi pentru a destabiliza întreaga regiune a Balcanilor de Vest.”

Oficialii NATO nu au răspuns imediat unei cereri de a face declaraţii.

Serbia şi aliatul său tradiţional, Rusia, nu recunosc independenţa Kosovo, iar Moscova a blocat cererea ţării de a deveni membru al Naţiunilor Unite. Belgradul consideră Kosovo ca parte a teritoriului său, deşi nu are instituţii de stat în fosta sa provincie separatistă.

Washingtonul rămâne principalul susţinător al Kosovo, atât din punct de vedere politic, cât şi financiar, de când mica naţiune balcanică şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008.

Kosovo, care are aproximativ 1,8 milioane de locutiori, este păzit de trupele NATO din 1999, când alianţa a recurs la bombardamente pentru a opri uciderea etnicilor albanezi de către forţele sârbe, într-o contrainsurgenţă între anii 1998 și 1999.

Aproximativ 50.000 de sârbi care locuiesc în partea de nord a Kosovo, la graniţa cu Serbia, și care sunt susţinuţi de Belgrad refuză să recunoască autorităţile kosovare şi doresc o împărţire pe motive etnice pentru a se uni cu Serbia.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News