„Aspirăm mereu la statutul de ţară candidată la UE şi vom înainta cererea până la sfârşitul anului”, a spus şeful guvernului din această fostă provincie sârbă a cărei independenţă, declarată în 2008, nu a fost încă recunoscută de Belgrad.
Normalizarea relaţiilor rămâne principalul obstacol în calea europeană atât a Pristinei, cât şi a Belgradului, în ciuda mai multor ani de dialog sub egida UE. Majoritatea ţărilor din UE recunosc independenţa Kosovo. Nici Serbia şi nici aliaţii săi precum Rusia şi China, nu recunosc statul, blocând aderarea Pristinei la ONU.
Scholz a făcut apel la reconcilierea dintre cele două țări rivale, la peste două decenii de la războiul dintre acestea, care a făcut circa 13.000 de morţi, majoritatea kosovari albanezi.
Cele două părţi trebuie „să găsească o soluţie politică, printr-un acord global şi durabil care să contribuie de asemenea la stabilitatea regională”, a afirmat el.
Scholz a subliniat necesitatea de a lupta împotriva influenţei Moscovei în Balcani, salutând alinierea Kosovo la sancţiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei în urma invaziei acesteia în Ucraina.
De la izbucnirea războiului din Ucraina la sfârşitul lunii februarie, autorităţile kosovare insistă asupra necesităţii apropierii de Occident şi cer de asemenea aderarea la NATO. În ceea ce o priveşte, Serbia a condamnat războiul la ONU, dar refuză să se alinieze la sancţiunile occidentale.