1 comentariuReacția șefei EPPO vine după ce Camera Deputaților a adoptat miercuri, 29 iunie, proiectul de lege privind protecția avertizorilor de integritate păstrând multe dintre amendamentele coaliției de guvernare, contestate de Opoziție și de specialiști.
”Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE”, precizează Laura Codruța Kovesi, vorbind despre un risc de deteriorare ”a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei”.
În același timp, șefa Parchetului European analizează posibilitatea de sesizare a Comisiei Europene în cazul României în contextul în care, spune Kovesi, ”EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară”.
Legea avertizorilor de integritate adoptată de Camera Deputaților merge acum la promulgare, la președintele Klaus Iohannis.
În forma adoptată în plen a fost eliminată posibilitatea raportării anonime și a fost introdusă condiția de a divulga public informații doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern și extern. Pe de altă parte, au fost respinse cinci din cele șase amendamente prin care erau scăzute amenzile pentru cei care persecută avertizorii.
În decembrie 2019 a fost emisă o directivă europeană care acordă o importanță mai mare rolului avertizorilor de integritate, atât în mediul privat, cât și în cel public. În aceste condiții, România a fost nevoită să-și actualizeze legislația în domeniu.
Redăm, mai jos, declarația integrală a șefei Parchetului European, Laura Codruța Kovesi:
Avertizorii de integritate reprezintă o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală. Prin urmare, transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate) prezintă o relevanță operațională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reușiți să îi protejați pe avertizori, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal.
Procurorul-șef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.
Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii.
Este important de reamintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.