“Crearea Biroului Procurorului Public European (EPPO – n.r.), care sperăm să devină operaţional la sfârşitul lui 2020, este un pas important în această direcţie, având potenţialul de a schimba complet paradigma în domeniul justiţiei penale”, scrie Laura Codruța Kovesi, într-un articol din raportul anual al GRECO, citat de Agerpres.
Fosta șefă a DNA îşi exprimă dorinţa ca EPPO să fie o instituţie “flexibilă şi orientată spre rezultate”, cu proceduri eficiente însoţite de o respectare strictă a “garanţiilor fundamentale ale persoanelor care sunt investigate”.
“Pentru a-şi îndeplini pe deplin misiunea, EPPO va trebui să fie total independent, să acţioneze doar în interesele UE, fără a primi comenzi de la autorităţile europene sau naţionale”, a mai subliniat procurorul-şef european.
Kovesi mai spune că experienţa de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România o face conştientă de provocările cu care se confruntă noul parchet european.
O provocare, potrivit ei, este “navigarea prin particularităţile a 22 de sisteme juridice, care prevăd diferite garanţii pentru suspecţi şi reguli procedurale privind admisibilitatea probelor”.
“Cooperarea între Biroul Procurorului Public European şi statele membre non-participante, precum şi ţările terţe va reprezenta o altă provocare”, completează Kovesi.
Laura Codruța Kovesi susține că este vital ca aceste provocări să fie soluționate rapid, pentru că în caz contrar EPPO riscă “să devină o instituţie în mare parte formală, ceea ce ar reprezenta o dezamăgire gravă a aşteptărilor care au dus la crearea sa”.
Ea se declară totuşi optimistă, pentru că discuţiile avute cu Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European, precum şi cu reprezentanţii statelor membre participante dau speranţe pentru sprijinirea EPPO, care va schimba radical lupta împotriva fraudelor.