Kremlinul amenință fără rezerve Republica Moldova: „Orice acţiune care le ameninţă securitatea va fi considerată un atac asupra Federaţiei Ruse”

Miercuri, a doua zi de la intrarea în vigoare a stării de urgență peste Prut, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a ținut să aloce o parte din briefingul său de presă pentru abordarea situației interne din Republica Moldova. În stilul său caracteristic, Zaharova a recurs la sarcasm, etichete disprețuitoare, distorsionări de situații și scenarii imaginare pentru a-și justifica amenințările proferate la adresa autorităților prooccidentale de la Chișinău.

Amenințări fără rezerve

În primă fază, Maria Zaharova a susținut că Rusia nu șantajează Republica Moldova pe tema gazelor și a cerut plata unei datorii contestate de autoritățile de la Chișinău.

„Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat săptămâna trecută la Bruxelles, unde s-a plâns ca de obicei despre șantajul Rusiei în privința gazelor. Nu este clar despre ce șantaj la gaze este vorba. A venit timpul să plătiți pentru ceea ce ați folosit. Și să nu inventați povești precum că cineva vă șantajează”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

După ce a negat șantajul Moscovei, Zaharova a vorbit despre „capete înfierbântate de la Chişinău, aparent încurajate de funcţionarii NATO şi UE”, care intenționează „să utilizeze criza energetică (din Republica Moldova – n.r.) pentru a rezolva prin forţă problema transnistreană”.

Recomandări

Klaus Iohannis i-a răspuns Elenei Lasconi, care i-a cerut să demisioneze pe 21 decembrie: „Cum să plec!?”

„Ei susţin că Rusia ar ţine ostatici locuitorii din stânga Nistrului şi că nu-i pasă de ruşii din Transnistria. Voi repeta, mai ales pentru cei care răspândesc această prostie: nimeni nu ar trebui să aibă îndoieli că Rusia va răspunde în mod adecvat la orice provocare şi va asigura protecţia cetăţenilor săi din Transnistria, a contingentului de menţinere a păcii, a militarilor din Grupul Operaţional al Forţelor Ruse şi a depozitelor militare din satul Cobasna”, a amenințat ea, deși Moscova menține circa 1.500 de soldați în Transnistria încălcând dreptul internațional și suveranitatea Republicii Moldova.

„Orice acţiune care le ameninţă securitatea va fi considerată un atac asupra Federaţiei Ruse în conformitate cu dreptul internaţional”, a insistat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, aducând aminte de un discurs similar rostogolit de liderul de la Kremlin Vladimir Putin înainte de a ordona invazia din Ucraina.

Noul șantaj legat de gaze

Deşi Transnistria, situată în estul Republicii Moldova, riscă să se confrunte cu o criză economică şi umanitară din cauza întreruperii livrărilor de gaze rusești, iar soluţii ar fi, Moscova a refuzat discutarea unor rute alternative, a recurs la șantaj şi a pretins plata unei datorii pe care Chișinăul nu o recunoaşte, notează news.ro.

Recomandări

Elena Lasconi îi cere președintelui Klaus Iohannis să plece de la Cotroceni pe 21 decembrie: „Dacă are un pic de onoare, îşi depune demisia”

Gazele rusești nu vor mai putea ajunge în Transnistria de la 1 ianuarie 2025, întrucât expiră acordul de tranzit dintre Gazprom şi Ucraina, iar conducerea de la Kiev a anunţat că, în condiţiile războiului de agresiune al Rusiei, refuză să îl mai prelungească.

Totuși, gazele rusești ar putea ajunge în Transnistria prin Turcia, Bulgaria şi România, dar Gazprom condiţionează această soluţie de plata unei pretinse datorii de 709 milioane de dolari, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu recunosc decât o plată de 8,6 milioane de dolari.

Republica Moldova primeşte aproximativ două miliarde de metri cubi de gaze pe an din Rusia, dar, din 2022, toate gazele importate din Rusia sunt date Transnistriei.

Transnistria riscă o catastrofă umanitară

În Transnistria se află o centrală electrică alimentată cu gaze rusești, care reprezintă un pilon vital pentru economia regiunii separatiste şi furnizează, totodată, cea mai mare parte a energiei electrice pentru restul Republicii Moldova, la un preţ mai convenabil.

În condiţiile în care alimentarea cu gaze a Transnistriei este ameninţată, regimul separatist de la Tiraspol a declarat stare de urgenţă în economie, în timp ce Chişinăul a instituit stare de urgenţă pentru 60 de zile în sectorul energetic, sfătuind totodată populaţia să facă economii şi neexcluzând riscul unor pene de curent, dacă vor fi bombardate din nou centrele de aprovizionare din Ucraina.

Recomandări

Primul partid care anunță că îl susține pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025: „Tot suportul necesar, fără a-i cere nimic în schimb”

În timp ce Transnistria este ameninţată de o criză energetică şi umanitară, provocată de oprirea livrărilor de gaze rusești, autorităţile de la Chişinău examinează posibilitatea ca și cetăţenii foarte vulnerabili din regiunea separatistă să fie transferaţi pe malul drept al Nistrului, unde să li de acorde asistenţă.

Rusia este deranjată, de fapt, de cursul prooccidental al Republicii Moldova

„Pe măsură ce situaţia socioeconomică din ţară se deteriorează, autorităţile moldoveneşti recurg la ieşiri antiruseşti din ce în ce mai flagrante şi la mişcări aventuroase de politică externă”, a susținut Zaharova, aratându-se deranjată de apropierea Chișinăului de UE și NATO.

Ea a acuzat că apropierea de NATO încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Este o acuzație pe care Moscova, deranjată de apropierea fostului bloc comunist de Occident, l-a folosit şi atunci când a invadat Ucraina, în februarie 2022.

Cooperarea bilaterală dintre Chișinău şi NATO a început încă de acum trei decenii, când Republica Moldova a aderat la Parteneriatul pentru Pace al NATO.

Urmărește-ne pe Google News