Kremlinul refuză să comenteze noul eșec al rachetei Satan II. Un expert francez evocă trei implicații majore

Imagini din satelit surprinse sâmbătă la Cosmodromul Plesețk arată un crater pe care experții îl pun pe seama exploziei unei rachete RS-28 Sarmat înainte de test.

Întrebat despre situația de la Plesețk, Dmitri Peskov a răspuns sec: „Nu avem informații”. La fel ca în multe alte chestiuni militare pe care Kremlinul nu vrea să le comenteze, el le-a transmis jurnaliștilor să se adreseze Ministerul rus al Apărării.

Roscosmos, agenția spațială a Federației Ruse, a anunțat în septembrie anul trecut punerea în serviciu de luptă a rachetei RS-28. Anunțul în acest sens a venit la un an după ce Vladimir Putin ceruse acest lucru în pofida faptului că doar un test din cinci ar fi fost reușit, și anume cel din 20 aprilie 2022. Un alt test ar fi eșuat în februarie 2023, când președintele Joe Biden se afla la Kiev pentru a-și arăta de la fața locului sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii militare ruse.

De la lansarea invaziei la scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022, Putin a recurs adesea la amenințări nucleare voalate la adresa Occidentului, descriind RS-28 Sarmat și alte rachete rusești, precum Kinjal și Avangard, drept „invincibile”.

Conform propagandei ruse, Satan II este o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte cel mult 15 focoase în același timp, atât nucleare, cât și convenționale, are o capacitate de până la zece tone și o rază de acțiune de până la 18.000 de kilometri.

Recomandări

Unde a muncit Remus Truică în perioada detenției. Milionarul a fost eliberat din închisoare chiar la prima încercare

„Este greu ca evenimentul să fie datat cu exactitate”, comentează pe X analistul militar francez Étienne Marcuz în legătură cu explozia constatată la un siloz de la Plesețk.

„Să fie oare momentul lansării pe 19 septembrie? Sau pe 20, după ce testul a fost anulat pe 19 dintr-un motiv tehnic care a făcut racheta instabilă?”, se întreabă el, citat de ziarul francez Le Figaro.

Acest test era urmărit îndeaproape de către SUA, care au prepoziţionat, ca de obicei în asemenea situaţii, două avioane de spionaj de tip RC-135S Cobra Ball. Zona testului era vizată de o avertizare de survol aerian (NOTAM). Însă, de această dată, racheta nu a plecat. Un incendiu de pădure era vizibil vineri în apropierea silozului.

„Distrugerea instalaţiei va avea obligatoriu implicaţii majore”, apreciază cercetătorul francez, care evocă trei posibilităţi, şi anume „reconstruirea silozului, care poate dura câteva luni sau ani”, „testări din silozuri deja construite în viitoare instalaţii de desfăşurare operaţională” şi „oprirea programului”, care pare „puţin probabilă” având în vederea importanţa acestuia.

„Este necesar (pentru ruși – n.r.) ca programul să fie reluat în profunzime pentru a-l face fiabil, ceea ce ar putea dura ani, mai ales în contextul în care sancţiunile occidentale par să afecteze dur acest sector”, comentează Étienne Marcuz.

Recomandări

Doctorița din Suceava acuzată că cerea pacienților cu cancer bani, miere, caşcaval şi brânză, condamnată la trei ani de închisoare

Explozia și incendiul constatate la Plesețk „aruncă încă o umbră asupra celor «șase superarme» dezvăluite cu mare pompă de către Putin în 2018”, notează Le Figaro.

Racheta de croazieră cu propulsie nucleară de tip Burevestnik a înregistrat un incident în timpul unei testări în 2019, în timp ce racheta hipersonică Kinjal a fost incterceptată în mai multe rânduri în războiul din Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News