11 comentarii„Krisjanis Karins este pregătit să se alăture competiţiei”, a anunțat un purtător de cuvânt al lui Karins, într-un comunicat de presă publicat duminică, 19 noiembrie.
Karins, care în august a demisionat din funcţia de premier al Letoniei, poate aduce la conducerea NATO „experienţa sa de şef al guvernului, înţelegerea clară a ameninţării ruse şi o poziţie puternică privind Ucraina şi are un istoric dovedit de constructor al consensului internaţional”, menționează comunicatul.
Pentru conducerea NATO şi-au mai exprimat interesul până acum şefa executivului eston, Kaja Kallas, şi premierul olandez Mark Rutte.
Vorbind la un summit pe probleme de apărare organizat de publicația de la Bruxelles săptămâna trecută, Kallas a afirmat că ar dori să fie luată în considerare pentru șefia NATO. La sfârșitul lunii trecute, Rutte a declarat că postul de secretar general al NATO este „foarte interesant” pentru el.
Mandatul lui Jens Stoltenberg a fost prelungit deja de patru ori şi se încheie în octombrie 2024.
Titularul funcţiei de secretar general al NATO trebuie să fie aprobat de toate cele 31 de state membre ale organizaţiei militare, dar esenţială este susţinerea din partea SUA, ţara cu cea mai mare contribuţie militară din Alianţa Nord-Atlantică.
Karins și-a manifestat interesul pentru șefia NATO în contextul în care liderii țărilor baltice și est-europene sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că sprijinul SUA pentru efortul de război al Ucrainei se clatină, iar rolul alianței ca forță-cheie în sprijinul eforturilor Kievului pentru respingerea invaziei ruse pare să evolueze.
Foto: Profimedia Images